Atragerea fondurilor UE, sport extrem în România

Regulile autorităţilor se schimbă în timpul jocului, iar beneficiarii trebuie să semneze mii de pagini şi să aştepte ani în şir pentru a primi aprobările necesare.

Birocraţia din domeniul gestionării fondurilor europene este deja binecunoscută, ca şi faptul că peste normele draconice venite de la Bruxelles oficialităţile de la Bucureşti le adaugă pe ale lor, ducând accesarea banilor la limita imposibilului. „Adevărul" vă propune o incursiune în acest mediu birocratic, întreprinsă cu ajutorul unor beneficiari sau consultanţi ai acestora, care s-au lovit în mod direct de barierele sistemului. Vom vedea, astfel, că principalul motiv pentru care România e la coada clasamentului privind absorbţia fondurilor UE nu vine de la Bruxelles, ci din instituţiile birocratice autohtone.
Timpul, un capital irosit

În mod normal, de la depunerea documentaţiei până la intrarea banilor în conturile beneficiarilor nu ar trebui să treacă mai mult de un an. În realitate, însă, numai în primele faze din circuitul documentelor aşteptarea poate dura câţiva ani. „În ianuarie 2011 am depus două proiecte pe resurse umane, în cadrul POSDRU (Programul Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane -n.n.) şi până acum - suntem în mai 2012 - încă nu am primit evaluarea acestora. Iar irosirea timpului, în aceste condiţii, are consecinţe incalculabile şi presupune costuri suplimentare", ne-a declarat Liviu Mandler, vicepreşedinte al CONPIROM (confederaţia patronală din industrie) şi preşedintele Patronatului Medicinei Integrative.

El a arătat că unul din costurile acestei aşteptări vine din diferenţa de curs valutar, pe care Uniunea Europeană nu-l consideră eligibil. „În timpul parcurs, euro a crescut de la 3,8-3,9 lei la peste 4,4 lei, şi această diferenţă, la ordinul milioanelor de euro cât valorează proiectele, înseamnă o cheltuială semnificativă", a arătat Mandler. Şi Maria Grapini, care deţine compania Pasmatex Timişoara, a avut o problemă cu timpul.

Am depus, experimental, un proiect în cadrul POSCCE (Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice - n.n.) şi în fiecare etapă ba s-au schimbat regulile, ba evaluarea a durat prea mult. De la momentul depunerii până acum au trecut mai bine de trei ani, timp în care utilajele s-au învechit, sunt depăşite moral, dar eu tot pe acelea trebuie să le achiziţionez. O maşină de ţesut asistată pe calculator este azi cu totul altceva decât ce era acum trei ani, dar eu sunt nevoită să achiziţionez utilajul pe care l-am trecut în contract", a spus Maria Grapini într-o conferinţă dedicată absorbţiei fondurilor europene, desfăşurată la sediul Băncii Naţionale.

Şefi noi, reguli noi

O altă problemă cu care se confruntă solicitanţii de fonduri europene apare de fiecare dată când la conducerea Autorităţilor de Management (AM - organismele care gestionează programele europene) sunt numite persoane sau chiar echipe noi. „La AM POSDRU, tot timpul vine câte cineva nou şi regulile se schimbă retroactiv, ceea ce înseamnă că noi trebuie să refacem permanent documentaţiile", a  spus Liviu Mandler. Cu aceeaşi problemă s-a confruntat şi reprezentantul Pasmatex, care susţine că „am semnat olograf 6.000 de pagini" pe fondul acestor schimbări a regulilor în timpul jocului.

Prefinanţarea slabă şi proporţia prea mică a costurilor indirecte acceptate ca eligibile ar fi alte probleme ale solicitanţilor. „Majoritatea solicitanţilor de calibru mic se bazează în mare măsură pe prefinanţări, care erau de 30% până la 40% şi se acordau din fondurile stategice ale Guvernului. E vorba de câteva zeci de mii de euro, în condiţiile în care ai de cumpărat utilaje sau de angajat specialişti foarte buni, astfel că nu prea ai ce face cu aceşti bani", a exemplificat viceliderul CONPIROM. El a mai arătat că procentajul de 7% cheltuieli administrative a devenit prea mic prin adăugarea celor cu publicitatea.

Ce soluţii întrevăd solicitanţii? În primul rând, „autorităţile să comunice între ele şi să nu se mai schimbe regulile" (Liviu Mandler), iar „în locul acestei Românii bezmetice să avem o Românie sistemică" (Maria Grapini).

Dăianu: Parcă am avea 20 de Românii

Economistul Daniel Dăianu, participând la conferinţa dedicată fondurilor UE, le-a reproşat funcţionarilor din ministere că nu comunică între ei. „Dumneavoastră, între ministere, discutaţi? Dacă miniştrii nu discută, că nu au timp, în şedinţa de Guvern, atunci voi, funcţionarii superiori, care trebuie să fiţi un cap limpede, trebuie să discutaţi. Dumneavoastră, de la Mediu, trebuie să discutaţi cu omul de la Dezvoltare Regională, cu cel de la Transporturi, de la Infrastructură... Fiecare parcă este în ţara lui. Nu avem 20 de Românii. Nu trebuie să vă fie teamă, să vă ţineţi de un loc. Oricum aveţi expertiză! Puteţi să plecaţi. Plecaţi în altă parte. Dar nu putem să împărţim România în 20 de ţări!", a tunat glasul lui Dăianu.

"Irosirea timpului nostru are consecinţe incalculabile şi presupune costuri suplimentare.
Liviu Mandler vicepreşedinte CONPIROM

"De la depunere până acum, utilajele s-au învechit, dar eu tot pe acelea trebuie să le iau.''
Maria Grapini preşedinte Pasmatex

"Dacă miniştrii nu discută, că nu au timp, atunci voi, funcţionarii superiori, trebuie să discutaţi.''
Daniel Dăianu economist

Atenţie la cheltuielile neeligibile!

Cheltuielile neeligibile sunt acele cheltuieli neacceptate de către finanţator (Comisia Europeană), acestea fiind de regulă specificate dinainte. Astfel de cheltuieli pot fi făcute, dar nu vor fi decontate, ci sunt suportate numai din banii beneficiarului. Câteva exemple de cheltuieli neeligibile ar fi: achiziţia de utilaje, echipamente şi materiale second-hand, TVA, taxe şi impozite aferente dezvoltării proiectului, racordarea la utilităţi (apă, canalizare, gaze, energie, telefonie etc.), taxele de auditare, diferenţele de curs valutar, diferenţele de preţ de la momentul proiectării la momerntul execuţiei etc. Atenţie: orice achiziţie ce depăşeşte suma de 10.000 de euro trebuie făcută cu organizare de licitaţie publică. Specialiştii recomandă chiar utilizarea SEAP în acest scop.

Finanţare anulată la Programul de Dezvoltare a Infrastructurii

Guvernul a decis să oprească în totalitate Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), anulând finanţarea lucrărilor incluse în acest program atât pentru acest an, cât şi pentru perioada viitoare. Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta ieri, la emisiunea „După 20 de ani", difuzată de Pro TV.

„Am început acum în fiecare minister şi autoritate să tăiem contracte din acelea dubioase. Am oprit total faimosul PNDI, l-am scos cu totul din finanţarea pe acest an şi pe viitor. Anul acesta era vorba de un miliard de lei", a spus Ponta.

Capacitatea de absorbţie, „mult mai rea"

Premierul a precizat că toate economiile care urmează să fie efectuate de Guvern prin restrângerea unor astfel de programe vor fi utilizate la cofinanţarea proiectelor europene. Asta în condiţiile în care, în acest moment, situaţia reală a capacităţii României de absorbţie este „mult mai rea" decât optimismul manifestat până în prezent.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, primăriile încasau regulat fonduri din partea Guvernului pentru derularea lucrărilor la diferite proiecte. Programele aflate în derulare prin PNDI vor fi închise în iunie, în urma negocierilor cu FMI, urmând ca MDRT să propună din iulie, pentru acest program, proiecte precum reabilitarea termică a locuinţelor sau reabilitarea centrelor istorice, a anunţat recent ministrul de resort, Eduard Hellvig. În aprilie 2012, fostul Guvern a decis redimensionarea PNDI, prin limitarea la cel mult un miliard de lei a banilor care pot fi cheltuiţi pentru proiectele din cadrul acestui program, fiind luate în calcul doar lucrările deja începute.

Neoficial, în aprilie se anunţa că programul va fi oprit din cauza constrângerilor bugetare, iar creditele de angajament aferente vor fi diminuate cu 15,9 miliarde de lei, la aproximativ 5 miliarde de lei, plăţile urmând să fie realizate doar pentru lucrările deja contractate. Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, programat pentru perioada 2011-2020, este gestionat de ministerele Dezvoltării şi Mediului.

Prin acest program, autorităţile îşi propuneau să reabiliteze 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi de interes local, să construiască o serie de obiective precum reţele de apă şi canalizare sau creşe şi grădiniţe şi să dezvolte infrastructura în domeniul gospodăririi apelor.