Argentina îşi negociază plata datoriilor fără FMI

Mai multe state mari care au de luat bani de la Argentina au fost de acord ca negocierile de restructurare a datoriilor să se ţină fără supravegherea Fondului. Clubul Creditorilor de la Paris, din care fac parte SUA, Germania, Canada, Japonia, Austria, Franţa şi Rusia, are de încasat de la Argentina 6,7 miliarde de dolari.

Cristina Fernandez de Kirchner, preşedintele Argentinei, a declarat luni că ţările din Clubul Creditorilor de la Paris vor permite ca negocierile în vederea restructurării datoriilor statului să se desfăşoare în absenţa reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional şi fără supravegherea instituţiei internaţionale, informează Bloomberg. Statul argentinian, a doua economie ca mărime din America Latină, datorează acestui grup 6,7 miliarde de dolari.

Lovitura dură din 2001

Fernandez a anunţat pentru prima dată intenţia de a achita datoriile către grupul de creditori încă din 2008, iar fondurile pentru achitarea sumei urmau să fie obţinute din rezervele băncii centrale.

Însă, la numai două săptămâni după acel anunţ, colapsul gigantului bancar Lehman Brothers (faliment ce a reprezentat intrarea în criza economică) a dat aceste planuri peste cap. Acum, eforturile făcute în acest sens vizează recâştigarea încrederii investitorilor. În 2001, atunci când a intrat în incapacitate de plată, Argentina avea datorii în valoare de 95 de miliarde de dolari, iar intrarea în default a însemnat pentru stat pierderea accesului pe pieţele internaţionale.

Cu toate acestea, guvernanţii argentinieni au apelat la rezervele monetare ale băncii centrale şi, în până la începutul lui 2006, şi-au achitat toate datoriile către FMI. La 3 ianuarie 2006, statul a plătit o rată-gigant în valoare de 9,54 miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 8,8% din datoria publică totală a Argentinei. Rezervele băncii centrale au fost diminuate cu o treime, însă statul a economisit aproape un miliard de dolari evitând plata unor dobânzi.

În iunie 2010, Argentina şi-a restructurat o parte din datorie, în valoare de 12,2 miliarde de dolari. Astfel, ponderea datoriilor restructurate a ajuns la 92,6% din total.

„Fără intervenţia FMI"

Clubul creditorilor „a acceptat poziţia Argentinei de a-şi negocia plata datoriilor fără intervenţia FMI", a declarat Fernandez, citată de Bloomberg. „Negocierile ar trebui să fie realiste, ceea ce înseamnă că ar trebui să implice un plan de rambursare care ne va permite să susţinem activităţile economice şi creşterea ţării prin incluziune socială", a adăugat aceasta.

Potrivit celor mai recente date ale băncii centrale din Buenos Aires, economia argentiniană va înregistra o creştere de 9% în acest an.

Clubul Creditorilor de la Paris

Acest grup reuneşte 19 dintre cele mai mari puteri economice din lume şi oferă statelor servicii financiare precum restructurarea şi chiar anularea datoriilor.

Membrii se reunesc o dată la şase săptămâni la Paris, întâlnirile fiind prezidate de un oficial-senior al Trezoreriei franceze. În prezent, acest rol îi revine lui Xavier Musca, directorul general al Trezoreriei.

Dolarul, mai slab în moneda FMI

Fondul Monetar Internaţional  (FMI) a schimbat structura coşului valutar care formează unitatea monetară a finanţatorului extern, Drepturile Speciale de Tragere (DST). Practic, FMI a modificat ponderea valutelor care alcătuiesc acest coş, în funcţie de care se calculează valoarea DST.

Nu au fost introduse noi monede şi, în ciuda zvonurilor, FMI nu a introdus yuanul, moneda naţională a Chinei, în coşul valutar, informează Reuters. Ponderile deţinute de dolarul american şi de yenul japonez au fost diminuate, în timp ce părţile reprezentate de euro şi lira sterlină au fost majorate.

„Valoarea Drepturilor Speciale de Tragere va continua să se bazeze pe o medie ponderată a unui coş de valute format din dolarul american, euro, lira sterlină şi yenul japonez", se arată într-un comunicat al Fondului.

Ultima ajustare ponderii valutelor în acest coş a avut loc în urmă cu cinci ani, stabilindu-se atunci ca ponderea deţinută de moneda americană să fie de 44%, cea a monedei unice europene de 34%, cea deţinută de lira sterlină să fie de 11%, iar yenul japonez să reprezinte 11%.