Adevarul.ro

În acest sector s-au creat cele mai multe locuri de muncă noi, în ultimul an De-a lungul anului trecut, numărul angajaţilor din construcţii a crescut cu peste 21%, în timp ce locurile de

În acest sector s-au creat cele mai multe locuri de muncă noi, în ultimul an

De-a lungul anului trecut, numărul angajaţilor din construcţii a crescut cu peste 21%, în timp ce locurile de muncă din sectorul energetic au scăzut cu 10%.

Cel mai bun indiciu care arată că unei firme îi merge bine este acela că acolo se creează locuri de muncă noi. Se pare că, şi la acest capitol, firmele de construcţii sunt campioanele economiei româneşti, având în vedere că aici s-au făcut cele mai multe angajări în 2007, în creştere cu 21,7% faţă de anul anterior.

Potrivit datelor comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS), creşteri ale numărului de angajaţi s-au mai înregistrat în comerţ (+9,7%), intermedieri financiare, bancare şi de asigurări (+5,6%), precum şi în tranzacţiile imobiliare sau servicii prestate întreprinderilor (+0,2%).

La polul opus, sectoarele în care a scăzut semnificativ numărul persoanelor ocupate se află sectoarele de energie electrică, gaze naturale şi apă (-10,9%), industria extractivă (-8,8%) şi administraţia publică (-7,7%).

Vârsta a treia, tot mai ocupată

În timp ce grupele de vârstă cuprinse între 15 şi 55 de ani au rate de ocupare în uşoară scădere, la grupa de populaţie cu vârsta de peste 65 de ani gradul de ocupare a crescut, de la 14,2%, în 2006, la 16%, în 2007. În cazul tinerilor cu vârste de 15-24 de ani, rata ocupării a scăzut de la 24,5% la 24,4% în perioada analizată, iar la vârstele de 25-54 de ani - de la 74,7%, în 2006, la 74,6%, anul trecut.

Rata ocupării se apropie de ţintele UE

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în 2007, de 58,8%, nivelul acesteia situându-se la o distanţă de 11,2 puncte procentuale faţă de ţinta de 70% stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona. În anul 2006, distanţa faţă de ţinta UE era de 12,6%.

Populaţia activă a României era, în 2007, de 9,99 milioane persoane, din care 9,35 milioane persoane ocupate şi 641.000 şomeri, corespunzător unei rate a şomajului de 6,4% - nivel în scădere faţă de anul precedent (7,3%).

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior - 85,8%. Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare.

Se înmulţesc joburile "part-time"

La sfârşitul anului 2006 erau înregistrate, potrivit INS, 221.000 de persoane care au desfăşurat şi activităţi secundare, pe lângă cele de la locul principal de muncă. Numărul acestora a crescut până la 344.000 în anul 2007.

Şi timpul de lucru a crescut: dacă în 2006, durata medie efectivă a săptămânii de lucru era de 39,3 ore, în 2007 a ajuns la 39,7 ore pe săptămână. Mai puţin de 10% din totalul persoanelor ocupate au lucrat, în 2007, cu program parţial.

Numărul persoanelor inactive şi în somaj ce revin la 1.000 de persoane ocupate - indicator numit "raport de dependenţă economică" - a fost de 1.361 la mie în primul trimestru din 2008.

În anul 2007, acest raport era de numai 1.304 la mie. Dependenţa este mai ridicată pentru persoanele de sex feminin - 1.607 la mie faţă de 1.053 la mie în cazul bărbaţilor - şi pentru mediul urban - 1.339 la mie, comparativ cu 1.263 la mie, în mediul rural.

Un sfert din români, în agricultură

Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă că agricultorii şi lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 25,0% din totalul populaţiei ocupate, o pondere însemnată, de 16,3%, deţinând-o categoriile de meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal.

Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 29,5% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 31,4% în industrie şi construcţii, iar 39,1% în servicii.

În activităţile neagricole erau ocupate 6,59 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (29,9%) şi în comerţ (17,5%).