Americanii pariază pe energia nucleară

SUA au aprobat construirea primei centrale nucleare din ultimii 30 de ani, în timp ce întreaga lume priveşte reactoarele cu teamă din cauza dezastrului de la Fukushima.

Statele Unite ale Americii au aprobat construirea unei noi centrale nucleare, prima în mai bine de trei decenii. Decizia a fost luată în ciuda îngrijorările legate de siguranţă exprimate de autorităţile de reglementare din sectorul energetic american în urma dezastrului de la Fukushima, din primăvara anului trecut.  Statul este al doilea consumator mondial de energie ca mărime, fiind depăşit în 2010 de China.

Membrii Comisiei de Reglementare a Energiei Nucleare din SUA (NRC) au aprobat, cu patru voturi pentru şi unul împotrivă, construcţia unei noi centrale nucleare, cu o putere de 1.100 MW. Aceasta va fi situată lângă centrala existentă din oraşul Votgle, statul Georgia.

Ce riscuri implică reactoarele

Singurul care a votat împotrivă a fost Gregory Jaczko, preşedintele comisiei, care a atras atenţia asupra necesităţii unor „angajamente coercitive" prin care constructorii să promită că vor lua în calcul toate riscurile aduse la lumină de situaţia Fukushima atunci când vor proiecta centrala.

„Nu pot sprijini acordarea acestei licenţe de parcă criza de la Fukushima nu s-ar fi întâmplat. În opinia mea, asta facem acum", a declarat Jaczko, citat de AFP. „Cu o zi înainte de acest dezastru, orice expert în energie nucleară probabil ţi-ar fi spus că posibilitatea ca un dezastru natural să cauzeze o astfel de pierdere simultan la trei reactoare oriunde în lume nu este un scenariu care merită luat în considerare", continuă acesta.

Ceilalţi membri ai NRC îl contrazic însă şi susţin că „impunerea condiţiilor sugerate de preşedintele Jaczko nu vor îmbunătăţi acest efort şi nici nu vor schimba ceva în protocolul de siguranţă operaţională a noilor reactoare", şi-au motivat aceştia decizia. Acordarea licenţei de construire vine la şapte ani după ce compania energetică Southern Company a depus proiectul, ale cărui costuri totale se vor ridica la 14 miliarde de dolari. Până în 2016-2017, primul reactor ar putea fi deja funcţional, au declarat reprezentanţii companiei.

Designul celor două reactoare a fost aprobat în decembrie 2011, după mai multe amânări cauzate de alinierea la normele de siguranţă. Planul proiectului prevede ca reactoarele să poată rezista inclusiv unui impact cu un avion.

Germania închide centralele până în 2022

Vara trecută, la câteva luni după cutremurul din Japonia, Germania a decis să renunţe complet la energia nucleară. În prezent, în Germania funcţionează 17 centrale care produc energie nucleară, care au o capacitate totală de peste 20.000 de MW şi care generează 28,3% din producţia de energie totală a statului. Peste jumătate din producţia totală de electricitate este consumată de marile companii.

Preţurile pentru energie practicate în Germania sunt peste media celor practicate în Uniunea Europeană. Atunci, mai mulţi giganţi energetici - printre care E.ON, RWE, EnBW şi Vattenfall au ameninţat că vor acţiona în instanţă cancelaria germană sau chiar statul. Până la urmă, Berlinul a decis că va închide centralele nucleare treptat, într-un proces ce se va finaliza în 2022.

Energia nucleară în SUA

În Statele Unite funcţionează în prezent 65 de centrale nucleare cu 104 reactoare. Acestea produc 806,2 TW de electricitate, adică aproximativ 20% din producţia totală de energie electrică la nivel naţional. Statul este cel mai mare furnizor mondial de energie nucleară.

Canada se vrea superputere energetică

Statul vrea să vândă mai mult petrol Chinei, cel mai mare consumator de energie din lume, a declarat vineri Stephen Harper, premierul canadian, aflat într-o vizită de patru zile în ţara asiatică. Tot vineri au apărut primele informaţii că Beijingul nu mai cumpără petrol iranian, după sancţiunile impuse asupra Teheranului din cauza programului său de arme nucleare.