Agricultura României se integrează în UE peste 30 de ani

Suprafeţele agricole mici, ale căror producţii sunt utilizate în special pentru autoconsum, nu sunt competitive cu cele din alte state europene

mai dezvoltate. Cel puţin asta arată datele statistice: în mediul rural predomină pensionarii, care nu pot munci terenul suficient de multe ore pentru a obţine un venit lunar de cel puţin 100 de euro.
Gradul de fragmentare a proprietăţilor agricole este, în ţara noastră, la un nivel foarte ridicat, ceea ce determină ca agricultura să fie una de subzistenţă. Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, în nicio regiune a ţării, suprafaţa medie a unei exploataţii agricole individuale nu depăşeşte trei hectare. Dan Gherguţ, vicepreşedinte INS, subliniază faptul că sunt predominante exploatările agricole de mici dimensiuni, iar cele mai multe proprietăţi se regăsesc în zona de sud a ţării, unde suprafaţa medie este mai mică de 1,5 hectare.
Mai mult, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, România stă aproape cel mai prost la capitolul agricultură. Spre exemplu, aproape 94% din toate exploatările agricole au o suprafaţă sub cinci hectare (pragul este stabilit pentru UE, fiind mult peste media din România), iar în Bulgaria nivelul este de circa 97%. În schimb, în Uniunea Europeană, numai 62% din terenurile agricultorilor sunt mai mici de 5 hectare. Iar cel mai redus grad de fragmentare este regăsit în Cehia, unde numai 58% din exploataţii sunt mai mici decât pragul de 5 hectare.
Patru din zece ţărani sunt pensionari
Pe lângă gradul ridicat de fagmentare a proprietăţilor agricole, un alt impediment în creşterea sectorului agricol este reprezentat de populaţia îmbătrânită din mediul rural. Dan Gherguţ subliniază faptul că singura ţară în care agricultura are un potenţial ridicat de dezvoltare este Polonia. Datele publicate de INS arată faptul că, în România, aproape 40% din agricultori au peste 65 de ani, în timp ce mai puţin de 9% sunt sub 35 de ani. Spre deosebire, ţăranii polonezi mai bătrâni de 65 de ani reprezintă numai 15%, iar peste 16% din aceştia au o vârstă mai mică de 35 de ani.
Mai mult, profitabilitatea exploatărilor agricole din ţara noastră este mult sub câştigurile obţinute din alte state. Mai puţin de o treime din terenurile agriculturilor români aduc un venit lunar mai mare de 100 de euro, cele mai multe suprafeţe fiind utilizate numai pentru autoconsum. În schimb, în Cehia sau Slovenia, peste 60% din terenuri au un potenţial de cel puţin 100 de euro/lună. Iar unul dintre motivele nivelului redus de profitabilitate al exploataţiilor din ţara noastră ţine şi de numărul de ore alocate sectorului agricol, Dan Gherguţ explicând faptul că agricultorii români muncesc mult mai puţin decât cei din Cehia sau Slovenia.
Astfel, ţinând cont de gradul ridicat de îmbătrânire a persoanelor din mediul rural, dar şi multitudinea suprafeţelor agricole de dimensiuni reduse constituie o bază de plecare mult prea mică pentru dezvoltarea acestei ramuri a economiei. De aceea, estimările indică o perioadă de cel puţin 30 de ani pentru a ajunge din urmă agricultura din celelalte state europene.