Afacerile imobiliare de succes răsar în câmp

Zeci de hectare de teren agricol din vecinătatea marilor oraşe, în mijlocul unor câmpuri pe care puţini îşi închipuiau că ar putea să apară case, sunt locuri în care au pornit afacerile

Zeci de hectare de teren agricol din vecinătatea marilor oraşe, în mijlocul unor câmpuri pe care puţini îşi închipuiau că ar putea să apară case, sunt locuri în care au pornit afacerile imobiliare de succes. În urmă cu câţiva ani, nu era nevoie decât de un plan de afaceri, pus în practică cu câteva zeci de cenţi pentru fiecare metru pătrat de pământ cumpărat. Aşa s-a dezvoltat partea de nord a Bucureştiului şi a Timişoarei, ca şi zona situată între Constanţa şi Ovidiu.
Capitala - ţinta preferată a investiţiilor de toate tipurile - este plasamentul imobiliar ideal atât pentru marii, cât şi pentru micii investitori. Nordul oraşului a avut dintotdeauna un statut privilegiat faţă de celelalte sectoare ale Bucureştiului, însă apariţia unor proiecte mari în primii ani de după 1990 au consacrat definitiv zona ca fiind cea mai bogată. "Existenţa unor suprafeţe mari de teren, la limita dintre intravilan şi extravilan, au stârnit interesul multor companii", ne-a declarat Cristian Mitriş, directorul executiv al Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI).

Bogăţiile din nord, sărace în utilităţi
Nordul Bucureştiului, cu predilecţie sectorul 1, s-a dezvoltat însă mult mai repede decât capacitatea edililor de a asigura utilităţile, astfel că unele zone suferă încă din cauza acestui decalaj. De-a lungul şoselei Bucureşti-Târgovişte - în Străuleşti, de exemplu - se construiesc complexuri rezidenţiale de lux, însă utilităţile nu există. Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, ne-a declarat că toată porţiunea cuprinsă între şoselele Bucureşti-Târgovişte şi Bucureşti-Ploieşti va fi viabilizată începând de anul viitor. Finanţarea va fi asigurată dintr-un program al Băncii Mondiale, în valoare de 50 milioane de euro. Practic, şi vecinătăţile şoselei de centură a Bucureştiului vor avea apă şi canal. "Numai prin dezvoltarea infrastructurii pot
tenta
investitorii, pentru că terenuri libere în sectorul 1 nu mai sunt", explică edilul. Chiliman ia în calcul şi o eventuală creştere a preţurilor la terenurile care vor beneficia de infrastructură, începând de anul viitor.

Cartierele bune din Constanţa, răsărite pe mirişte
Un mic orăşel care a crescut în câmp este şi zona cuprinsă între Constanţa şi Ovidiu, unde a fost dezvoltat cartierul Boreal. Un alt proiect în derulare este cartierul de vile Tomis Plus, care are asigurată deja infrastructura. Ioan Ududec, preşedintele filialei Constanţa a Uniunii Naţionale Imobiliare (UNIM), spune că preţurile terenurilor din zonă au crescut simţitor. Astfel, dacă acum patru ani, terenul agricol pe care există cartierele se vindea cu cel mult doi euro metrul pătrat, acum costă 168 euro/mp, în cazul suprafeţelor viabilizate din Tomis Plus. Tot în câmp a apărut şi cartierul de vile cuprins între zona Cişmea şi Ovidiu, unde preţul terenului sare de 100 de euro/mp.

Timişoara, dezvoltată spre nord
Intrarea pe piaţa timişoreană a marilor lanţuri de retail, precum şi construirea unor cartiere, printre care Banat I şi Banat II, au făcut ca preţurile terenurilor în zona de nord a oraşului să explodeze în ultimii ani. "În urmă cu zece ani, hectarul de teren agricol se vindea cu sume cuprinse între 2.500 şi 5.000 de mărci. Acum, metrul pătrat de teren agricol costă 20 euro, preţ cerut la hectar", explică Anca Vlad, directorul companiei Imo Serv Grup.

Randamente de până la 10%
Indiferent de zona în care apar, proiectele imobiliare din România generează încă randamente atractive pentru fondurile de investiţii, de 7-10%, faţă de 5-8%, în alte ţări din estul Europei. "Fondurile de investiţii evaluează piaţa în funcţie de risc. Dacă riscul este mic, orice afacere este de interes, deci nu există o predilecţie pentru o anumită zonă, teoretic", explică Alexandru Niţescu, directorul Departamentului Investiţii şi Terenuri din cadrul companiei Regatta. Cum piaţa imobiliară este concentrată în centrul economic al ţării, este normal ca fondurile de investiţii să fie interesate de Bucureşti. "Asta nu înseamnă că dacă piaţa imobiliară devine atractivă şi în alte oraşe mari, fondurile de investiţii nu se orientează şi spre acestea", conchide specialistul.