Afacerea România, o miză pentru UE

noastre, deşi va necesita costuri semnificative, va fi, pe termen lung, un factor de progres". Nimeni nu a explicat însă ce înseamnă pentru Europa piaţa românească în ansamblul său, din

noastre, deşi va necesita costuri semnificative, va fi, pe termen lung, un factor de progres". Nimeni nu a explicat însă ce înseamnă pentru Europa piaţa românească în ansamblul său, din punct de vedere economic. Pentru că integrarea României este un câştig, şi implicit un motor de creştere economică pentru piaţa europeană. Spre deosebire de noi, UE şi-a făcut calculele temeinic şi a constatat că potenţialul de creştere economică din zonă nu este deloc de neglijat. şi asta pentru că ţara noastră are oferte atractive de dezvoltare în mai toate sectoarele de activitate. De la poziţia sa geografică şi până la valorificarea pieţei imobiliare, de retail, a pieţelor de servicii sociale, infrastructură rutieră şi informaţională, dar şi a pieţei de capital, România poate fi exploatată la maximum.

Investitorii străini, cu un pas înaintea celor români
Minţile luminate au intuit afacerile bănoase ce pot fi realizate pe malul Dunării şi au început deja să tragă sforile, astfel încât momentul aderării să îi prindă într-o poziţie economică profitabilă. Un exemplu în acest sens îl constituie investiţia de circa 100 de milioane de dolari pentru dezvoltarea aeroportului din Braşov efectuată de canadianul Ronald Weissberger. "Este un lucru foarte important şi interesant, totodată, ce se întâmplă la Braşov. Nu bagi atâţia bani dacă nu ai date concrete că zona respectivă, şi aici mă refer la 4-5 judeţe din jurul Braşovului, se va dezvolta în următorii ani, în ritm susţinut", ne-a declarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri. Semn că străinii sunt mereu cu un pas înaintea noastră şi anticipează nişele de pe urma cărora se poate câştiga îl constituie şi prezenţa companiei Martifer, în judeţul Călăraşi. "Ne-am chinuit trei ani de zile să îi convingem pe localnici că putem face biocombustibil din recoltă. Nu am fost în stare să ducem la bun sfârşit, Martifer a intrat pe acest segment şi astfel noi am pierdut oportunitatea, iar exemplele de acest gen pot continua", a precizat Pârvan. Deşi nu se anunţă intrări spectaculoase pe piaţa românească după momentul aderării, surse din piaţă susţin că investitori străini noi vor apărea pe segmentul de producţie, în special pe industria poluantă, în condiţiile în care România va menţine un regim destul de permisiv pe acest segment.

Sectorul imobiliar întoarce profitul însutit
Interesul pentru domeniul imobiliar este foarte mare. Dacă piaţă europeană a devenit una aşezată, în care mişcări importante nu se mai pot face, nu acelaşi lucru se poate spune despre piaţa imobiliară românească, aflată în continuă ascensiune, şi în care profiturile se întorc foarte repede. Deja fonduri de investiţii străine şi-au anunţat intenţia de a intra în România.Potrivit preşedintelui Uniunii Naţionale a Agenţilor Imobiliari, Gabriel Zamfir, în România, cererea de locuinţe se menţine încă la un nivel foarte ridicat, astfel că se poate construi lejer încă 10 ani de acum înainte. Piaţa imobiliară devine astfel o sursă esenţială pentru profituri uriaşe. Piaţa tranzacţiilor imobiliare variază anual între 3-6 miliarde de euro. "Potrivit unui studiu PriceWaterHouse Coopers, de pe urma unei investiţii de circa 1 milion de euro în piaţa imobiliară câştigi în 10 ani 5 milioane de euro", ne-a declarat Radu Zilişteanu, expert imobiliar.

Terenurile agricole, o miză importantă
Terenurile agricole reprezintă o miză foarte importantă. Achiziţia unor astfel de bunuri se va dovedi în scurt timp o investiţie extrem de profitabilă, dacă avem în vedere că preţurile noastre sunt de circa 10 ori mai mici, comparativ cu cele din UE. "La noi hectarul de teren agricol poate varia între 1000-1500 de euro. În UE, preţul se poate situa între 16.000-20.000 de euro", ne-a declarat Gabriel Zamfir, preşedintele Uniunii Naţionale a Agenţilor Imobiliari.

Informatizarea - nişă pentru vestici
În domeniul IT&C, România poate deveni atractivă şi prin prisma investiţiilor ce trebuie făcute în mediul rural, pe segmentul de e-gouverment, dar şi pentru îmbunătăţirea interfeţei dintre cetăţean şi autorităţi. Deşi UE va acorda fonduri pentru susţinerea acestor proiecte, experienţa europeană ar putea să îşi spună cuvântul. "Europenii ştiu mai bine ca noi ce fonduri sunt şi cum să le folosească. Dacă nu ne vom organiza să acoperim noi acest sector, categoric că europenii vor profita", afirmă Cristian Pârvan, secretar general AOAR. În plus, privit în ansamblul său, domeniul IT&C înregistrează un ritm de creştere susţinut. "Anul 2005 a însemnat o creştere a sectorului cu circa 20%, faţă de 2004, pentru acest an estimându-se o evoluţie cu peste 24%. Piaţa de IT&C atinge 10% din PIB, cea mai mare pondere având domeniul comunicaţiilor", ne-a declarat preşedintele Comisiei de IT&C din Senat, Varujan Pambuccian. Potrivit unui studiu IDC, este de aşteptat ca piaţa tehnologiei informaţiei să atingă în acest an nivelul de un miliard de dolari.

Consumul, exploatat la maximum
Piaţa de consum este un sector în care investiţiile au curs masiv în ultima perioadă. Asta şi pentru că românul, deşi are un salariu cu mult sub media europeană, este un foarte mare consumator. Astfel, românul a ajuns anul trecut să cheltuiască pe produse destinate consumului - respectiv mâncare, băuturi şi produse nealimentare, de două ori mai mult, comparativ cu anul 2001. Tendinţa crescătoare se menţine şi pentru perioada următoare. Potrivit unui studiu al GFK - Institut de Cercetare de Piaţă - este de aşteptat ca ponderea comerţului modern - reţele de supermarketuri, hypermarketuri, Discount şi Cash&Carry să ajungă la 45%-50%. Procentul a rezultat pe baza unei comparaţii cu Polonia. "Structura retailului din Polonia din 1997 este foarte asemănătoare cu cea a României din 2005, astfel că este aşteptat ca ritmul de expansiune să fie aproximativ acelaşi", ne-a declarat Andi Dumitrescu, director general al GFK România. De aceeaşi părere este şi ştefan D. Popa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti: "Nu-i un secret pentru nimeni că, din punct de vedere al pieţei de desfacere, România este o fată foarte frumoasă. Cu aproximativ 20 milioane de locuitori, ţara noastră deţine un potenţial ce nu poate fi comparat cu Bulgaria".

Servicii noi financiare
"România înregistrează o creştere economică superioară statelor membre din Uniunea Europeană, şi acesta este principalul factor care atrage investitorii în pieţele financiare româneşti", ne-a declarat Dragoş Cabat, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari - CFA Romania. El consideră că investitorii europeni ar putea deschide bănci noi în ţara noastră, dezvoltând şi servicii financiare specializate, cum ar fi creditele de consum sau cele ipotecare. Însă marea oportunitate pentru investitorii europeni constă în deschiderea de noi fonduri de investiţii. Acestea s-ar putea implica în managementul unor societăţi din domenii cu potenţial semnificativ: construcţii, telecomunicaţii, informatică, distribuţia de medicamente, retail. "Piaţa fondurilor de investiţii se va dubla până la sfârşitul anului 2007, iar în următoarea perioadă va cunoaşte o creştere de cel puţin 50% pe an", apreciază Dragoş Cabat.

Europenii, interesaţi de procesare
Capitalul european este foarte interesat de investiţiile în agricultura românească, dar, crede Adrian Rădulescu, preşedintele LAPAR, investiţiile vor viza în special prelucrarea şi procesarea produselor agricole, în niciun caz producţia de bază. "În niciun caz nu vor investi în ferme, pentru că au deja probleme cu forţa de muncă la ei acasă", ne-a declarat Rădulescu. În plus, structura fermei occidentale este de tip familial, şi în niciun caz nu vor lăsa ferma de acasă pentru a deschide alta aici. În schimb, partea de procesare oferă o nişă de piaţă semnificativă, mai ales că la noi se vor închide numeroase abatoare şi unităţi de procesare. Adrian Porumboiu, preşedintele grupului de firme Racova Com Agri Pan, care a investit în ultimii 5 ani câte 100 milioane dolari pe an, spune că europenii sunt cu certitudine interesaţi de investiţiile în agricultura românească.

Poziţia geografică, avantaj logistic pentru Europa
Tările membre ale Uniunii Europene nu au uitat că România are o poziţie geografică cheie. "Portul Constanţa este foarte bine dotat, este cel mai estic port al Europei, şi bineînţeles că deţine o forţă economică colosală", afirmă ştefan D. Popa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti. În opinia sa, canalul Dunăre-Marea Neagră va ajuta UE în extinderea comerţului cu alte ţări, lucru vizat de foarte multă vreme.