Afacere: superburuieni pentru foc

Cultivarea salciei scandinave şi a stufului chinezesc este abia la început în România, spre deosebire de alte ţări europene. Românii nu se înghesuie să cultive „bălării“ eficiente energetic pentru că nu primesc subvenţii; o astfel de cultură poate înlocui încălzirea cu lemne, cu motorină sau cu gaz. 

Spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, unde guvernele acordă subvenţii consistente pentru cultivarea „buruienilor" calorice, România nu acordă, cel puţin deocamdată, niciun ajutor fermierilor care ar dori să încerce creşterea plantelor energetice.

Contraexemplele se găsesc chiar în vecinătatea imediată: Ungaria, şi ea încă la început, deţine deja peste 2.000 de hectare cu astfel de culturi, în timp ce în Suedia sunt cultivate peste 50.000 de hectare. Avântul agricultorilor europeni vine nu doar de la subvenţiile primite, ci şi de la beneficiile pe care le au de pe urma plantelor.

Salcia energetică ori stuful chinezesc, cunoscut şi ca iarba elefantului, sunt două dintre plantele cultivate pentru proprietăţile lor calorice superioare. Cu alte cuvinte, bricheţii sau peleţii fabricaţi din aceste plante ard mai bine decât lemnul, gazul ori motorina.

Semeni o dată, culegi 25 de ani

Specialiştii spun că printre avantajele „superburuienilor" se numără faptul că ele se cultivă o singură dată şi se pot exploata anual, pentru o perioadă de până la 25 de ani, ceea ce califică aceste plante să fie considerate surse de energie regenerabilă. Un alt avantaj imediat ar fi protejarea pădurilor, pentru că nu ar mai fi necesare tăieri masive de copaci pentru lemne de foc. Salcia, de exemplu, creşte înaltă de 7 metri, iar un hectar produce 40 de tone de material lemnos pe an.

În România, acest tip de plante este prea puţin cunoscut de către agricultori, asta şi pentru că, spre deosebire de celelalte ţări europene, unde oamenii primesc subvenţii consistente pentru cultivarea plantelor energetice, la noi nu se dă nicio facilitate pentru înfiinţarea unei astfel de culturi. Iniţial, în ţările Comunităţii Europene, subvenţia a fost stabilită la 200 euro/ha, în fiecare an de recoltare.

Din 2006, majoritatea statelor au trecut la subvenţionarea cu 50% a costurilor de plantaţie, renunţând la suvenţionarea anuală. La noi, plantele energetice sunt cultivate în câteva judeţe, pe suprafeţe mici. Cele mai cunoscute plantaţii sunt în judeţele Covasna şi Harghita, unde există câteva hectare cultivate cu salcie adusă din Austria şi Ungaria.

Specialiştii spun că în condiţiile climatice de la noi din ţară ar putea fi cultivate atât salcia energetică, cât şi stuful chinezesc şi anghinarea. Puterea calorică a unui kilogram de salcie este de 5,7 kWh, iar a unui kilogram de stuf - 4,75 kWh, în timp ce puterea calorică a unui kilogram de materie lemnoasă foioasă este de 3,1-4,2 kWh.

Încălzirea cu salcie sau stuf chinezesc este avantajoasă deorece nu mai tai pădurea, dar spre deosebire de lemn se poate face şi centralizat. În plus, încălzirea cu plante energetice este de 10 ori mai ieftină decât cea cu motorină şi cu 30% decât cea cu gaz.

Staţiile de epurare, loc de cultivare

Vajda Lajos, preşedintele Asociaţiei „Green Energy", una dintre asociaţiile care se ocupă de aducerea şi cultivarea acestui tip de plante, declară că sunt foarte multe terenuri nefolosite, mai ales în zona râurilor, unde există un mediu propice pentru astfel de plante.

„Numai în judeţul Covasna există aproximativ 12.000 de hectare de teren în paragină şi circa 1.000-1.500 de hectare de teren mlăştinos", arată Lajos, adăugând că plantele energetice pot fi cultivate şi lângă staţiile de epurare.

„Din punct de vedere al mediului n-ar fi o problemă, deoarece s-ar produce oxigen", a adăugat Lajos. El mai precizează că primul an de viaţă al plantei este special, pentru a prinde rădăcini.

Obiectiv european

Potrivit obiectivelor Uniunii Europene, până în 2020, aproximativ 20 la sută din sursele de energie trebuie să provină din surse de energie regenerabilă, iar o resursă importantă de energie regenerabilă este biomasa.

Înfiinţarea culturii costă până la 2.800 de euro pe hectar

George Man, directorul grupului de firme Sal/Mis, care se ocupă de plantele energetice şi acordă consultaţii pentru înfiinţarea de astfel de culturi, arată că plantele energetice s-ar extinde foarte mult dacă ar exista o legislaţie pentru ele.

„Costul pentru înfiinţarea unui hectar de salcie energetică depăşeşte 2.000 de euro. Aceste plante au capacităţi superioare lemnului", spus George Man. Salcia energetică rezistă la intemperii şi la diferite boli şi are o putere calorică de cca. 4.900 kcal/kg.

Stuful chinezesc creşte înalt de patru metri şi are o utilizare multiplă: peleţi, bricheţi, industria mobilei, celuloză, precum şi industria maselor plastice şi cea a materialelor de construcţii. Inginerul Emil Voicu de la Institutul pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii, arată că problema pentru plantele energetice este subvenţionarea pentru înfiinţarea primei culturi.

Discuţiile pentru lege încă n-au început

Iarba elefantului arde mai bine decât lemnul sau motorina  Foto: Reuters

Chiar dacă preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului (ANMP), Nagy Jozsef, a declarat recent că au fost începute procedurile pentru elaborarea unui proiect de lege care să ofere rezolvare la problemele din domeniul energiei regenerabile, nimeni nu ştie unde anume se lucrează la această lege. „Sunt proceduri care au fost începute. Trei ministere trebuie să cadă de acord asupra acestei legi. Eu ştiu că s-a lucrat, există un draft de proiect, specialiştii trebuie acum să cadă de acord", a afirmat Nagy Jozsef.

Elaborarea legislaţiei, încă în proiect

În schimb, cei de la Ministerul Agriculturii nu ştiu de existenţa unui astfel de draft. Într-un răspuns la solicitarea „Adevărul", Daniela Giurcă, director general la Direcţia Generală de Politici Agricole, susţine că nu ştie de vreun grup de lucru care să lucreze la o astfel de lege.

Funcţionarul precizează că în prezent, în România, se cultivă salcie energetică (Salix Viminalis „Energo"), anghinare (Cynara cardunculus) şi iarba elefantului (Giganteus). Însă, tot potrivit datelor de la Agricultură, există agenţi economici interesaţi să cultive şi alte plante şi chiar copaci precum plopii hibrizi energetici, iarba canarului, trestie-gigant, arborele de Jatropha sau buruiana spontană.

Preşedintele Asociaţiei Green Energy mai arată că, dacă am avea o lege pentru plantele energetice, aceasta ar trebui să se reglementeze recunoaşterea salciei energetice şi a plopului energetic şi introducerea lor pe lista plantelor cultivate recunoscute, subvenţionarea înfiinţării plantaţiei în proporţie de 50-70 la sută, în cadrul plăţilor de agro-mediu completarea listei cu speciile de culturi energetice şi acordarea de subvenţii pentru suprafaţă.

De asemenea, legea ar mai trebui să cuprindă elaborarea cadrului de sprijin pentru folosirea biomasei cu referire la condiţiile de preluare a energiei regenerabile produse şi sprijinirea acelor organizaţii care promovează şi oferă informaţii, organizează şi coordonează procesul de producerea şi folosire a biomasei.