Adriana Popa: „În vremuri tulburi, evaziunea sporeşte“

Comerţul cu fier vechi, cel cu produse agricole, tranzacţiile imobiliare şi operaţiunile prin internet sunt domeniile predilecte pentru eludarea legii fiscale. Procurorii au primit, în 2008, peste 650 de sesizări privind cazuri de spălare de bani, majoritatea vizând evaziunea fiscală, potrivit preşedintelui ONPCSB, Adriana Popa.

În ce măsură se poate vorbi în România despre activitatea de spălare a banilor şi despre cea de finanţare a terorismului?

Nu există un clasament, dar se poate vorbi, cu certitudine, despre aceste două activităţi în România. Ambele sunt activităţi transfrontaliere şi nu există ţară în lume unde să nu se poată vorbi despre spălare de bani sau despre finanţarea actelor de terorism. Trebuie spus, însă, că România este ţară de tranzit, şi nu ţară cu finalitate de acte teroriste.

La nivel mondial există grupul Egmont, ce cuprinde Unităţile de Informaţii Financiare (FIU), cum este şi Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB). Aceste unităţi analizează fluxurile de bani din ţările respective şi au intense schimburi de informaţii cu unităţile partenere. Oficiul este membru al grupului Egmont din anul 2000 şi, anual, există o reuniune plenară unde se discută strategii în domeniu şi îmbunătăţirea cooperării între FIU-uri.

Câte decizii de suspendare a efectuării unor tranzacţii au existat în 2008?

Raportul pe anul 2008 va fi gata în maximum două săptămâni. Pot să afirm, însă, că avem o creştere exponenţială şi a numărului de rapoarte de tranzacţii suspecte, şi a celui de rapoarte de transferuri externe şi numerar. Primul tip de rapoarte intră în analiză, făcând conexiuni între baza noastră de date şi informaţiile trimise de instituţiile străine partenere. Celelalte două tipuri de rapoarte, respectiv Raportul de numerar si Raportul de transferuri externe, sunt documente cu caracter statistic şi nu înseamnă, automat, spălare de bani.

De câte ori aţi sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ultimul an?

În 2008, au fost peste 650 de sesizări către Parchet, majoritatea lor fiind cazuri de evaziune fiscală. În perioade economice mai tulburi, cum este cea pe care o traversăm, o economie „gri” se dezvoltă. Şi mă refer aici la evaziunea fiscală, ce capătă amploare în situaţii economice delicate.

Care sunt domeniile cele mai atinse de evaziune fiscală?

In general, evaziunea fiscală se produce acolo unde se rulează foarte mult numerar, respectiv comerţul cu fier vechi, comerţul cu produse agricole, tranzacţiile imobiliare, dar şi operaţiunile pe internet.

Cum decurge procedura de analiză a unei lucrări?

În conformitate cu legea specială, Oficiul este absolut independent politic, iar deciziile sunt luate de un plen format din şapte membri, reprezentanţi ai principalelor instituţii implicate în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării actelor de terorism. Plenul se reuneşte cel puţin o dată pe săptămână, pentru analiza lucrărilor de specialitate.

Dacă rezultă indicii temeinice privind operaţiuni suspecte de spălare a banilor sau finanţare a actelor de terorism, lucrarea pleacă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, după caz, la Serviciul Român de Informaţii, în cazul finanţării actelor de terorism. Dacă nu avem indicii relevante, lucrarea rămâne în stand-by: nu este anulată, este în aşteptare.

Fiecare membru al plenului decide, prin vot, dacă lucarea pleacă la Parchet. În afara părţii de analiză şi procesare, avem o altă atribuţie principală: supravegherea şi controlul acelor entităţi raportoare care nu au o altă autoritate de supraveghere. Acest gen de supraveghere se cheamă „off-site” şi se realizează la sediul Oficiului, prin analizarea informaţiilor existente în baza proprie de date sau a informaţiilor de interes public.

Informaţiile intră într-o matrice matematică şi măsoară expunerea enitităţii raportoare la riscul de spălare de bani pe 3 niveluri: scăzut, mediu, ridicat. Supravegherea „on-site” este etapa ulterioară, ca rezultant al analizei off-site, şi se realizează prin inspecţii la sediul entităţii raportoare, fiind vizate cele cu o expunere  ridicată în ceea ce priveşte riscul de spălare de bani sau finanţare de terorism.

Infracţiunile financiare, surse de venituri ilicite

Între 2002 şi 2006, principalele surse de venituri ilicite, potrivit raportului Moneyval, au fost infracţiunile financiare şi economice, precum evaziunea şi frauda fiscală din afacerile cu produse petroliere sau rambursările ilegale de TVA. În privinţa persoanelor implicate în aceste activităţi, majoritatea sunt cetăţeni români - 61,67%, cetăţeni chinezi – 6,83%, cetăţeni italieni – 5,73% şi cetăţeni turci – 5,51%. Raportul Moneyval evidenţiază implicarea cetăţenilor chinezi, în perioada iulie 2007-iulie 2008, în activitatea de spălare de bani rezultată din evaziunea fiscală.

România, rută strategică

Prin poziţia sa strategică, ţara noastră este un segment din „Ruta Balcanică” şi „Ruta Euro-Asiatică” în traficul de droguri şi în cel de fiinţe umane în afara Europei. Sunt create, astfel, condiţiile necesare pentru ca grupările de crimă organizată să desfăşoare activităţi de spălare a banilor, potrivit raportului Moneyval pe 2008, cu privire la România.