Administraţiile locale, prinse cu "dezinteresu

Ultimele verificări ale Curţii de Conturi arată că gradul de nerealizare a veniturilor în teritoriu a atins un nivel de aproape 97% Într-o Românie bântuită de spasmele

Ultimele verificări ale Curţii de Conturi arată că gradul de nerealizare a veniturilor în teritoriu a atins un nivel de aproape 97%

Într-o Românie bântuită de spasmele instabilităţii politice, banul public a ajuns bătaie de joc tocmai pentru cei care sunt plătiţi să-l administreze corect.

Ultimele verificări făcute de Curtea de Conturi scot la iveală tabloul sumbru al modului în care administraţiile publice locale au tratat gestionarea impozitelor şi a taxelor locale. Situaţia este practic una fără precedent. La sfârşitul anului 2005, administraţiile financiare din judeţele ţării au atins un record al nerealizării veniturilor de 96.9% pentru bugetele consiliilor locale şi de 76,3% pentru bugetele orăşeneşti.

Potrivit verificărilor făcute, pentru ultimul exerciţiu bugetar verificat nerealizările au atins un nivel real de 1,67 miliarde lei în privinţa veniturilor care ar fi trebuit atrase la bugetele locale. Interesant este faptul că autorităţile locale nu au stat bine nici chiar în privinţa cheltuielii banului public, nivelul sumelor care nu şi-au găsit trebuinţă ajungând la aproape 2,4 miliarde de lei. Astfel, bugetele locale au înregistrat un excedent de aproape 704 milioane de lei.

Administraţie locală "profesionistă"

Cauza nerealizării integrale a veniturilor a fost, potrivit rapoartelor de control, aceea a insuficientei preocupări a administraţiilor publice locale în privinţa încasării impozitelor şi a taxelor cuvenite bugetelor locale. Mai exact, organele teritoriale ale Ministerului de Finanţe au dat mari rateuri în privinţa colectării impozitului pe venit, din care, potrivit legii, unele cote procentuale ar fi trebuit să revină bugetelor locale. În urma analizei execuţiei bugetare a rezultat că fiecare cateorie de venituri îşi menţine, ca de altfel şi în anii trecuţi, aceleaşi discrepanţe semnificative privind gradul de realizare a acestora. Cele mai semnificative nerealizări s-au înregistrat la veniturile provenite din vărsăminte de la alte instituţii publice, cu un procent de 23,4%.

Printre cauzele care au determinat existenţa neregulilor privind colactarea taxelor şi a impozitelor la bugetele locale s-au numărat o serie de deficienţe în managementul direcţiilor de impozite şi taxe locale, precum şi insuficienta implicare a ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale. Astfel, autorităţile fiscale locale s-au implicat extrem de puţin în efectuarea inspecţiilor fiscale în privinţa urmăririi încasării veniturilor la bugetele locale şi a aplicării proceurilor de executare silită.

Învăţământul a cheltuit cel mai bine

În privinţa gradului de realizare a cheltuielilor bugetare, cea mai mare pondere a înregistrat-o învăţământul, cu un procent de 94%, urmat fiind de asistenţa socială, alocaţii şi pensii cu un procent de 93,2%. În schimb, cel mai mic nivel al cheltuielilor realizate s-a regăsit la capitolele "autorităţi publice", cu un nivel procentual de 84,6%, şi de transporturi şi comunicaţii, cu un nivel de 88%.

Verificările Curţii de Conturi au stabilit că autorităţile locale au stat cât de cât bine în ceea ce priveşte achitarea gradului de autofinanţare a bugetelor administraţiilor locale, cel mai mare nivel fiind atins de bugetele municipale, cu un nivel de realizare de 55,6%, faţă de 57,6% cât era programat.

Cum a tratat puterea locală banul public

- nu a verificat realitatea datelor înscrise în declaraţiile de impunere privind impozitele locale atât de la persoanele fizice, cât şi de la cele juridice

- nu a urmărit şi nu a încasat veniturile din impozite şi taxe datorate de persoanele juridice

- nu a urmărit încasarea veniturilor cuvenite bugetelor locale din exploatarea fondurilor forestiere în baza contractelor încheiate cu ocoalele silvice

- a calculat cu erori stabilirea impozitelor taxelor şi a altor obligaţii bugetare

- nu a urmărit încasarea dividentelor cuvenite din profitul net realizat de societăţile comerciale la care unităţile administrativ-teritoriale deţin acţiuni