Aderarea la UE aduce la barăproprietatea intelectuală

După integrare, firmele autohtone pot acţiona în instanţă statul român, pe motiv de nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Alinierea legislaţiei româneşti la cea europeană

După integrare, firmele autohtone pot acţiona în instanţă statul român, pe motiv de nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Alinierea legislaţiei româneşti la cea europeană s-ar putea traduce în procese şi sume de bani semnificative reprezentând despăgubiri solicitate de companiile afectate de contrafaceri. La Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) au fost deja trimise câteva zeci de astfel de dosare.
Pe de altă parte, repezentanţii societăţii civile sunt de părere că România mai are nevoie de timp pentru a pune la punct normele în acest domeniu. "Din punct de vedere al drepturilor de proprietate intelectuală, integrarea în UE este prematură, iar România va suporta consecinţele", a declarat, ieri, preşedintele Asociaţiei Anti-Contrafacere, REACT România, Gabriel Turcu. Ineficienţa legislativă poate fi exploatată de firmele care fac dovada faptului că au suferit daune de pe urma contrafacerii. "Dacă o societate este afectată de contrafacere şi dovedeşte că statul român nu i-a oferit protecţia necesară prin intermediul legislaţiei sau al măsurilor luate, firma respectivă poate acţiona în instanţă statul român, solicitându-i totodată şi despăgubiri, ca urmare a prejudiciilor suportate", a explicat ieri, pentru Adevărul, preşedintele Asociaţiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor (ARCC), Dan Docan. Inevitabil, susţin reprezentanţii asociaţiilor de profil, România va avea parte de astfel de procese, întrucât statul nu asigură pe deplin, în prezent, protecţia titularilor de mărci. "Aceştia nu beneficiază de protecţie, iar acest fapt se va traduce după integrare în bani mulţi", apreciază Turcu. Una dintre nereguli constă în tergiversarea şi amânarea inexplicabilă a soluţionării dosarelor de contrafacere aflate pe rol. "Trebuie să existe procedee scurte şi necostisitoare de rezolvare a litigiilor. În România însă trec ani de zile doar până când dosarele ajung în instanţă", spune Turcu. În luna aprilie, UE avertiza România că o simplă traducere a directivelor europene nu înseamnă şi respectarea acquis-ului comunitar, iar o astfel de practică nu se va dovedi benefică.
De la începutul acestui an, au fost descoperite peste 6.500 de infracţiuni în domeniul contrafacerilor, 4.800 de persoane fiind în acest moment cercetate. Dintre produsele contrafăcute existente pe piaţa românească, cea mai mare pondere o deţin îmbrăcămintea şi încălţămintea, urmate de produsele cosmetice, în special parfumuri, şi accesoriile pentru telefoanele mobile. 60% din falsuri provin din China, 25%, din Turcia, iar 4%, respectiv 3%, din Bulgaria şi Emiratele Arabe Unite. La capitolul respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, România a avut până în luna aprilie a acestui an cartonaş roşu. În urma monitorizării UE, ţara noastră a primit la acest capitol cartonaş galben, iar până în momentul integrării nu se va mai face nicio monitorizare pe acest domeniu. În perioada 11-13 octombrie are loc la Constanţa cea de-a patra conferinţă internaţională pe tema contrafacerilor.