Acciza mare presează bugetul

Creşterea accelerată a impozitării indirecte a lovit în consum şi în încasările statului. Doar sporirea controalelor poate face diferenţa. Veniturile bugetare din accize au scăzut cu 14% în ianuarie. Fiscul spune că acestea au revenit pe creştere în februarie, ca rezultat al „îmbunătăţirii activităţii de colectare“.

Creşterea în cascadă a accizelor a început să producă efecte contrare celor pe care mizau autorităţile, respectiv mai multe încasări la buget. În ianuarie, veniturile din accize au scăzut cu aproape 14% faţă de aceeaşi lună din 2010, la 1,16 miliarde de lei, faţă de 1,35 miliarde de lei. Ponderea acestor încasări în PIB a scăzut de la 0,3% la 0,2%.

Citiţi şi:

Cum ar putea Guvernul să ieftinească benzina

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) raporta însă, la 4 martie, că veniturile bugetare pe componenta accize au depăşit, în februarie, cu 45% suma prevăzută de autorităţi, fiind cu 55% mai mari decât în februarie 2010. Fiscul arăta că încasările au crescut ca urmare a „îmbunătăţirii activităţii de colectare şi a creşterii cotelor de impunere".

Cifrele transmise de ANAF nu sunt consolidate, astfel că până la publicarea execuţiei bugetare pe luna februarie nu putem decât să credem autorităţile fiscale pe cuvânt. Însă, potrivit consultantului în fiscalitate Gabriel Biriş, o astfel de diferenţă de procente între ianuarie şi februarie nu poate fi justificată. „Cum să scadă, în ianuarie, încasările din accize cu 14% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi să fie cu 55% mai mari în februarie? Niciun control nu poate face asta", spune Biriş.

Paradoxal, majorarea accelerată a accizelor, deşi loveşte suplimentar în consum şi, prin urmare, în încasările directe ale statului, poate aduce rezultate pozitive pe combaterea evaziunii fiscale. Disperat să păstreze pe creştere veniturile din impozitele indirecte - care au cea mai rapidă absorbţie la buget -, statul începe să exploateze masiv componenta evazionistă. Astfel că avalanşa de controale începute în luna februarie poate readuce încasările în marja ţintită de autorităţi.

Măsură cu efect întârziat

Potrivit lui Biriş, decizia Guvernului de a elimina, începând din luna iunie a anului trecut, antrepozitele fiscale - ca măsură de combatere a evaziunii fiscale - este unul dintre motivele scumpirii în lanţ a carburanţilor.

„Această măsură a scos de pe piaţă o bună parte a comercianţilor independenţi, importatori de produse petroliere, iar cei care au rămas au fost nevoiţi să crească preţul", a arătat Biriş.

Antrepozitul fiscal este locul, aflat sub o supraveghere strictă a autorităţii fiscale, în care produsele accizabile, precum alcoolul, tutunul, produsele petroliere sau uleiurile minerale, sunt fabricate, deţinute, transformate, primite sau expediate spre comercializare. Pe toată această perioadă a autorizării, plata accizelor este suspendată. Deşi autorităţile române au luat măsura eliminării antrepozitelor fiscale, spunând că măsura va combate evaziunea fiscală, Comisia Europeană a declanşat recent procedura de infringement pe această decizie.