Adevarul.ro

Permanentizarea intervenţiei experţilor americani în economia internă pare iminentă. Şeful statului anunţă începerea negocierilor pentru un nou acord în octombrie. Aşa cum au estimat toţi analiştii intervievaţi de „Adevărul“ săptămâna trecută, un nou acord cu FMI este inevitabil. Statul are de plătit, anul viitor, 13 miliarde de euro.

Vezi unde s-au dus banii de la FMI!

Guvernul pare pierdut fără ghidarea şi banii finanţatorilor externi. Preşedintele Traian Băsescu a propus, oficial, două variante pentru, ceea ce autorităţile înţeleg, salvarea economiei: prelungirea actualului acord cu FMI - respectiv cu finanţare - sau unul proaspăt din 2011, de tip precaut.

Citeşte şi:
Şeful Băncii Centrale Europene: "Încurajez Guvernul României să implementeze deciziile curajoase"

Franks: Remanierea nu va aduce costuri mai mari de finanţare

„Propunerea mea către dumneavoastră este ca, la vizita din octombrie, să ne uităm la viitorul acord între România şi FMI, să vedem dacă soluţia corectă este extinderea actualului acord sau de a avea un acord de tip «precautionary»", i-a transmis Băsescu, ieri, şefului misiunii Fondului la Bucureşti, Jeffrey Franks.

Datori vânduţi

Dincolo de forma viitorului acord, este cert că Guvernul va începe, în octombrie, tatonările cu finanţatorii externi. Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, este convins că tipul noului acord va fi unul precaut, fără ca statul să atragă bani.

„Eu exclud un acord care să presupună un nou împrumut, ca cel de acum. Guvernul nu cred că va mai lua bani de la FMI, ci de pe pieţele internaţionale", a spus Tănăsescu. Oficialul a precizat că există trei variante de acord precaut: unul care să presupună doar asistenţa Fondului, unul care să cuprindă anumite condiţionalităţi, respectiv noi reforme în sistemul public, sau o linie de credit flexibilă, ca în cazul Poloniei. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, este de altă părere. Având în vedere necesarul ridicat de finanţare în 2011, România va semna, cel mai probabil, o nouă înţelegere care să-i uşureze această povară.

„În cazul României nu mai putem vorbi despre o datorie publică mică în acest moment, iar profilul acesteia pe maturităţi nu este unul favorabil, fiindcă mare parte din datorie este pe termen scurt. Asta face ca necesarul de refinanţare a datoriei să fie mare. În plus, deficitul bugetar este foarte ridicat", arată Dumitru.

În 2011, ţinta de deficit bugetar este de 4,4% din PIB, ceea ce presupune că statul are de finanţat, din start, aproximativ 6 miliarde de euro. În plus, băncile aşteaptă rambursarea unor împrumuturi anterioare de peste şase miliarde de euro, ceea ce se cheamă refinanţarea datoriei. În total, statul trebuie să facă rost, doar în 2011, de 13 miliarde de euro. "Astfel, necesarul total de finanţare va ramâne ridicat şi în anii următori", spune Dumitru.

Cheltuieli curente

Preşedintele Consiliului Fiscal este convins că România a cumpărat timp prin acordul de anul trecut, pentru a face ajustarea deficitului mai uşoară. Dacă nu ar fi fost semnat acordul cu FMI şi CE, statul ar fi fost nevoit să se împrumute doar de pe piaţa internă, la dobânzi foarte mari, sau chiar să se afle în imposibilitatea de a se finanţa.

Avantaje

Atât Mihai Tănăsescu, cât şi Ionuţ Dumitru spun că statul s-ar putea împrumuta în condiţii mai bune în cadrul unui nou acord cu FMI şi CE şi ar exista o garanţie că reformele structurale vor fi continuate.

"În cazul României nu mai putem vorbi despre o datorie publică mică în acest moment."
Ionuţ Dumitru
preşedinte Consiliul Fiscal