A venit vremea să investim în Rusia

Federaţia Rusă a început o politică de încurajare a investiţiilor străine, iar firmele româneşti ar trebui să profite la maximum, spune Sorin Dimitriu, preşedintele Consiliului de Afaceri România-Rusia. Produsele româneşti sunt foarte bine primite în Rusia, costurile de producţie sunt mai mici, iar mediul fiscal este mult mai atrăgător decât în România sau în alte ţări din UE.

Deşi pieţele din România şi din Rusia au colaborat destul de strâns înainte de 1990, în ultimii douăzeci de ani, oamenii de afaceri români au avut mari rezerve faţă de extinderea în fostul spaţiu comunist. Sorin Dimitriu, preşedintele Consiliului de Afaceri România-Rusia, susţine că relaţiile economice dintre cele două ţări ar trebui intensificate, întrucât ambele state pot câştiga mult din aceste colaborări.

Citiţi şi Ruşii vor să-şi transporte petrolul prin România.

„În primul rând, mare parte din industria românească foloseşte echipamente şi tehnologii ruseşti, iar acestea trebuie modernizate. Apoi, România depinde energetic de Rusia, dar, în acelaşi timp, avem interesul să exportăm produse cu valoare adăugată mare, precum mobilă, produse textile şi agroalimentare", a declarat Dimitriu, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul".

Ruşii vor mai multe investiţii străine

De cealaltă parte, Rusia tocmai a început un amplu program de modernizare. „În ultima perioadă, adică la finele anului 2010, guvernul rus a îmbunătăţit legislaţia privind atragerea investitorilor şi a flexibilizat fiscalitatea", a spus Dimitriu, care este şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.

Astfel, taxa maximă pe profit este de 20%, din care 2% merg către bugetul federal, iar guvernele regionale au dreptul de a micşora această taxă cu cel mult 4,5%, în funcţie de interesul fiecărei zone.

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) este de 18%, dar sunt exceptate de la plată închirierea spaţiilor pentru birouri de către reprezentanţele companiilor străine, serviciile medicale, serviciile bancare şi de asigurare, dobânda la împrumuturi, jocurile de noroc, precum şi licenţierea şi beneficiile de pe urma drepturilor de autor. Dividendele sunt impozitate cu o pondere între 0% şi 9%.

„În ultima vreme s-a observat o mişcare la nivelul companiilor europene dinspre Vest spre Est, adică spre China şi Rusia. Aceasta pentru că accesul la materiile prime este mult mai uşor, iar costurile sunt reduse. Astfel, Rusia devine o ţintă foarte bună pentru multe companii, atât româneşti, cât şi europene. Sunt convins că în următoarea perioadă multe firme româneşti îşi vor transfera o parte din activitate înspre Rusia şi China", a adăugat Dimitriu.

Olimpiada, generator de afaceri

În plus, potrivit acestuia, piaţa din Rusia este familiarizată cu produsele româneşti, care sunt foarte bine primite de către consumatori, iar mulţi oameni de afaceri din România au relaţii cu firme de acelaşi profil din Federaţia Rusă.

O excelentă oportunitate în anii următori este organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2014 în Rusia, la Soci. Numai valoarea investiţiilor pentru construirea obiectivelor sportive se ridică la şase miliarde de dolari, din care trei miliarde sunt investiţii private, în timp ce totalul investiţiilor prevăzute pentru dezvoltarea regiunii sunt estimate la 32 de miliarde de dolari.

„România are potenţialul necesar să participe la realizarea acestor investiţii. Există deja un contract semnat de grupul Upetrom pentru construirea în zonă a unei conducte submarine pentru aprovizionarea cu gaze a regiunii Soci", a amintit oficialul Camerei de Comerţ.

Dezavantajele din Rusia

În ceea ce priveşte dificultăţile care pot fi întâlnite pe piaţa rusă, Dimitriu a arătat că sunt posibile bariere, Rusia nefiind membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. „Am putea vorbi despre o politică vamală protecţionistă, prin măsuri de creştere a taxelor vamale de import, greutăţi în obţinerea vizelor şi a permiselor de lucru pentru angajaţii străini, unele măsuri sanitare care vizează cu predilecţie produsele de import, precum şi alte bariere cum ar fi certificate şi atestări de conformitate", a mai spus oficialul Consiliului de Afaceri pentru cooperarea dintre cele două ţări.

Relansarea relaţiilor

Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a declarat luna trecută că are un mandat de normalizare a relaţiei cu Rusia, iar MAE lucrează la câteva gesturi simbolice care să crească încrederea, astfel încât Bucureştiul şi Moscova să revină la un ton normal.

Ce companii s-au dus deja în Rusia

Potrivit lui Sorin Dimitriu, companiile româneşti au început să se reorienteze spre piaţa rusească din 2009, iar interesul este din ce în ce mai mare. Anul trecut, exporturile româneşti în Rusia au ajuns la 1,1 miliarde de dolari, în creştere cu peste 50% faţă de 2009.

Am exportat, în principal, componente auto pentru fabrica de asamblare a maşinilor Logan din Moscova, unde Renault deţine 94% din acţiuni, precum şi motoare, mobilă, produse textile, activităţi de servicii şi de consultanţă.

Grup Servicii Petroliere, companie din grupul Upetrom, deţinut de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a câştigat în 2009 un contract de peste 250 de milioane de dolari pentru realizarea unei conducte de gaze la Soci pentru Gazprom.

Producătorul de mobilă Simex Şimleu Silvaniei a înregistrat o firmă de import şi distribuţie pe piaţa rusă şi a deschis trei magazine în Moscova. Mai mult, Romstal Bucureşti are o reţea de 20 de magazine în Federaţia Rusă, pentru distribuţia produselor proprii. Antibiotice Iaşi şi Vinia Iaşi şi-au deschis, de asemenea, reprezentanţe la Moscova.

Importăm petrol şi gaze

Importurile României din Rusia au avut anul trecut o valoare de 2,35 miliarde de dolari, peste 80% reprezentând materii prime energetice, adică produse minerale, ţiţei şi gaze naturale.

„În statistica oficială a investiţiilor străine în România, Rusia apare doar cu o valoare simbolică de 4,5 milioane de dolari, cu un număr de 337 de societăţi comerciale româno-ruse. Însă, conform părţii ruse, investiţiile în România ar fi de circa 1,5 miliarde de dolari, diferenţa fiind generată de faptul că, la marile proiecte de privatizare cu participare rusească, capitalul investit a fost înregistrat ca provenind din alte ţări", a mai spus Dimitriu.

Principalele companii ruseşti din România sunt Lukoil, locul trei pe piaţa de distribuţie a carburanţilor, precum şi grupul siderurgic Mechel. De asemenea, ruşii de la Vimetco sunt acţionari majoritari ai producătorului de aluminiu Alro Slatina. 

"Rusia devine o ţintă foarte bună pentru multe companii, atât româneşti, cât şi europene."
Sorin Dimitriu, preşedintele Consiliului de Afaceri România-Rusia

România exportă în Rusia, în principal, componente de Logan, care sunt asamblate într-o uzină din Moscova Foto: AFP