A crescut producţia de pepeni, a scăzut cea de grâu

Căldurile excesive de anul trecut, cumulate cu secetă, au fost foarte favorabile pentru producţia de pepeni, care a crescut cu 17,8% faţă de 2008, dar au afectat foarte culturile de grâu şi de porumb, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Per total, producţia vegetală a scăzut anul trecut cu 1,1% faţă de 2008, fiind înregistrate scăderi la cerealele pentru boabe, leguminoasele pentru boabe, plantele uleioase, sfecla de zahăr şi struguri şi creşteri la cartofi, legume şi pomi fructiferi.

Anul trecut s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult faţă de anul anterior şi s-a obţinut o producţie totală de 662.000 de tone, în creştere cu 17,8% faţă de 2008.

Tot anul trecut s-au înregistrat producţii destul de bune la varză (+3,3%), ardei (+3,3%), castraveţi (+0,6%) şi mai mici la: morcovi (-8,1%), tomate (-7,1%) şi ceapă (-4,5%).

Scăderi ale suprafeţelor cultivate s-au înregistrat la: tomate (-5,9%), varză (-2,0%) şi creşteri la pepeni verzi şi galbeni (+13,3%). La castraveţi, morcovi, ceapă şi ardei suprafaţa cultivată s-a menţinut la nivelul anului precedent.

La cerealele pentru boabe, România cultivă cu preponderenţă porumb boabe (44,3% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe) şi grâu (40,8%). Producţia de cereale pentru boabe a scăzut cu 11,2% faţă de anul precedent (14,93 milioane tone faţă de 16,826 milioane tone în anul 2008), în special din cauza diminuării randamentelor la hectar (producţia medie la hectar), astfel: grâu (-30,0%), orz şi orzoaică (-26,4%), ovăz (-23,7%), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

La porumb boabe s-a înregistrat o creştere a randamentului la hectar cu 5,3%, iar producţia totală a crescut cu 2,4%.

Mai puţină mazăre şi fasole

În acelaşi timp, producţia de leguminoase pentru boabe a scăzut cu 16,1%, pe fondul reducerii producţiei medii la hectar, suprafaţa cultivată fiind mai mare cu 5,4%.

La plantele uleioase, producţia a coborât cu 9,7%, în condiţiile în care suprafaţa cultivată a crescut cu 3,3%. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui (-7,4%), soia (-6,6%) şi rapiţă (-15%), deşi suprafaţa cultivată cu rapiţă a crescut cu 17,8%.

Sfecla de zahăr a înregistrat de asemenea o producţie mai mică cu 3,1%, în principal datorită unui randament la hectar mai mic, suprafaţa cultivată menţinându-se la nivelul anului precedent.

Cartofi mai mulţi

La cartofi, producţia a crescut cu 9,9%, datorită creşterii randamentului la hectar, suprafaţa cultivată menţinându-se la nivelul anului precedent. Şi legumele au consemnat o producţie mai mare cu 1,5%, deşi suprafaţa cultivată a fost mai mică cu 1,5%.

În anul 2009, producţia de struguri a înregistrat o uşoară tendinţă de scădere, datorită în principal reducerii suprafeţelor cultivate, atât la plantaţiile de vii altoite (-5,9%), cât şi la plantaţiile de vii hibride (-4,3%), randamentul la hectar fiind cu 4,8% mai mare faţă de anul 2008.

Producţia de fructe din livezi a crescut cu 1,6% faţă de anul precedent. La principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat creşteri la: meri (+15,5%), peri (+5,0%) şi scăderi la: caişi-zarzări (-41,7%), cireşi-vişini (-11,5%) şi pruni (-10,7%). Suprafeţele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi au scăzut la: peri (-20,0%), cireşi-vişini (-12,5%), meri (-3,6%) şi pruni (-1,3%), iar la caişi-zarzări s-au menţinut la nivelul anului precedent.

Reduceri de suprafeţe în UE

La nivelul Uniunii Europene, în anul 2009, se remarcă o reducere, atât a suprafeţelor cultivate (excepţie floarea soarelui), cât şi a producţiilor şi randamentelor la unele culturi agricole de bază.

Din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu grâu, România s-a situat, în anul 2009, în primele patru state membre cultivatoare de grâu, iar la producţie s-a clasat pe locul şapte, datorită randamentului, care a reprezentat mai puţin de jumătate (44,7%) din randamentul mediu al Uniunii Europene.

Codaşi în Europa

România a rămas şi în 2009 pe ultimul loc din Europa ca productivitate la hectar pentru culturile de cereal şi de plante tehnice, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţionald e Statistică şi Eurostat.

Dacă până în 1989, ţara noastră era denumită „grânarul Europei", acum se poate „lăuda" cu ultimul loc din Europa la producţia de grâu, exceptând Cipru şi Portugalia, ţări cu sol şi climă mai puţin propice. Astfel, România a înregistrat, anul trecut, o producţie medie de doar 2.341 de kilograme de grâu la hectar, în timp ce bulgarii au obţinut medie de 3.200 de kg la hectar, Olanda - 9.620 de kilograme şi , Belgia - 9.160 de kilograme.

O situaţie similară se regăseşte şi la cartofi, unde România este a treia ţară din UE ca suprafaţă cultivată (12,2%), dar are doar a şasea producţie din Comunitate (6,7%). Cu o producţie de 15.933 kilograme la hectar, România este devansată de Bulgaria - 16,270 de kilograme la hectar, Polonia - 19.760 de kilograme, Ungaria - 25.320 de kilograme şi Cehia - 26.739 de kilograme. România obţine aproape o treime din productivitatea realizată în Germania - 44.056 de kilograme  şi  Franţa - 43.460 de kilograme.