ARO, Rulmentul Braşov şi Electroputere, mărci pe cale de dispariţie

ARO se judecă cu creditorii, care vor să o împartă în contul datoriilor. Rulmentul Braşov e de şapte ani la privatizare, dar investitorii s-au ferit de puterea sindicatelor. Aproape 3.000 de

ARO se judecă cu creditorii, care vor să o împartă în contul datoriilor. Rulmentul Braşov e de şapte ani la privatizare, dar investitorii s-au ferit de puterea sindicatelor. Aproape 3.000 de profesionişti au migrat de la Rulmentul la Ina Schaffler, o nouă uzină de rulmenţi construită de nemţi la Braşov. Electroputere nu are, practic, nici un investitor interesat. În disperare, salariaţii ar vrea s-o cumpere ei şi sunt în căutarea unui consorţiu bazat financiar. Cele trei uzine mari sunt trei mărci pe cale de dispariţie.
Un fost guvernator BNR, interesat de ARO
Astăzi, la Tribunalul Timişoara se întrunesc din nou creditorii ARO cu avocaţii lui Cross Lander. Salariaţii sunt prezenţi şi luptă pentru ca uzina să nu intre în faliment, aceasta cu atât mai mult cu cât John Perez le-a dat speranţa că o va vinde. Firma cumpărătoare, ţinută la secret de AVAS, are un reprezentant cu nume - Vlad Soare, fostul guvernator al BNR. "Domnul Vlad Soare a vizitat uzina, iar grupul de firme pe care îl reprezintă ar vrea s-o cumpere. Acesta s-a întâlnit, la Frankfurt, cu Emanuel Baez şi John Perez, patronii de la Cross Lander. Dacă se vor înţelege la preţ, ARO ar putea fi vândută, deşi datoria acumulată în ultimul an este de 20 milioane de dolari", ne-a declarat Gheorghe Apostu, liderul sindicatelor ARO. Se pare că John Perez îşi doreşte tare mult să scape de România, dar vrea să plece şi cu ceva bani de buzunar - 7,5 milioane de dolari.
"Marca" Electroputere, pierderea cea mai mare
Electroputere Craiova a fost odată o putere în industria românească. Acum are o datorie de 40 mil. dolari şi are nevoie de un capital de lucru, plus investiţii de 20 mil. dolari. Cei interesaţi s-o cumpere ar fi grupul Tender, Serviciile Feroviare Române şi firma Barak India. "În disperare, ca să salveze uzina, salariaţii caută firme româneşti cu care să formeze un consorţiu. Nebunia este cu atât mai mare cu cât în Craiova nu e nimic de lucru, nu se dezvoltă nici o altă industrie aşa cum se dezvoltă în alte oraşe", ne-a declarat Aurel Bojenoiu, liderul sindicatelor Electroputere.
El susţine că ceea ce este mai rău este pierderea "mărcii", după 30 de ani de istorie. În următoarele luni, de la Electroputere vor fi disponibilizaţi 600 de oameni.
Salariaţii de la Rulmentul Braşov au migrat la Ina Schaeffel
Pentru că Rulmentul Braşov este în privatizare de şapte ani, 3.000 de salariaţi s-au mutat într-o nouă uzină de rulmenţi, construită de Ina Schaeffel. Analiştii susţin că nemţii au vrut să cumpere iniţial Rulmentul Braşov, dar speriaţi de puterea sindicatelor au hotărât să construiască green field. "Într-adevăr, aproape 3.000 de salariaţi s-au mutat la Ina, care încă din 2003 şi-a construit o nouă uzină de rulmenţi la Braşov", ne-a declarat directorul general al Rulmentul, Vasile Surdu. Acesta susţine că, la uzina braşoveană, forţa de muncă este cel mai mare capital: "Ca să fabrici rulmenţi ai nevoie de profesionişti, precizia este a mia parte dintr-un milimetru. Rulmentul trebuie să aibă un fâşâit aidoma unui CD. Acesta este şi scopul pentru care nemţii de la Ina au construit lângă noi. Dar, personal, consider că este bună concurenţa, fiind loc pentru ambele uzine", susţine directorul general al Rulmentul.