APAPS privatizeaza datorii de sute de milioane de dolari

Numai in cazul societatilor Siderurgica, Petrotub, ARO, Tractorul si Roman, datoriile insumau circa 630 milioane dolari, din care doar 135 milioane dolari au fost preluate de cumparatori

Pe masura ce se apropie de epuizarea portofoliului, Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) intampina dificultati din ce in ce mai mari in gasirea unor cumparatori pentru societatile comerciale ramase de privatizat. Practic, la fundul sacului au ramas asa-numitele "oi negre" ale economiei romanesti, societati mai mari sau mai mici, pline de datorii, atat fata de bugetul statului, cat si fata de furnizorii de utilitati, fata de parteneri si, nu in ultimul rand, fata de bancile creditoare. Cu toate facilitatile pe care i le permite Legea nr. 137 privind accelerarea privatizarii - anularea unei parti din datorii, reesalonarea sau transformarea in actiuni a altei parti, vanzarea pachetului majoritar de actiuni la un pret simbolic, de un euro etc. -, APAPS a ajuns in imposibilitatea de a-i putea indupleca pe potentialii cumparatori sa preia aceste societati-problema. Guvernul si APAPS erau in situatia de a nu-si putea onora obligatiile asumate fata de organismele financiare internationale si pe cale de consecinta de a nu mai primi finantarile de la Banca Mondiala si Fondul Monetar International. Solutia a constat in promovarea unor legi speciale, in virtutea carora facilitatile au fost impinse dincolo de prevederile Legii 137. Astfel, datoriile acestor societati fata de bugetul de stat au fost sterse in totalitate, inclusiv penalitatile de rigoare, datoriile fata de furnizorii de utilitati au fost convertite in actiuni, la preturi simbolice, iar datoriile comerciale, diminuate, in mare parte, prin preluarea lor la datoria publica, mai exact, trecute in sarcina Ministerului de Finante. Din buzunarele contribuabililor, MFP va plati, ani de zile de-acum inainte, rate de milioane de dolari, in contul creditelor comerciale preluate de la aceste societati. Noii proprietari au preluat doar o parte din aceste credite, de regula pe cele aferente unor investitii tehnologice aflate in curs de finalizare. Iata, de exemplu, cum au stat lucrurile in cazul ultimelor cinci mari societati recent privatizate de APAPS. Asadar, APAPS a "vandut", practic, datorii de 135,4 milioane dolari. Dar pentru a putea incheia aceasta "afacere", a sters cu buretele alte datorii, de aproape o jumatate de miliard de dolari (de pierderi nu mai vorbim, acestea oricum erau duse pe apa sambetei). Cat priveste sumele incasate pe pachetele majoritare de actiuni, acestea insumeaza in jur de 3 milioane dolari, din care 1 milion de dolari (pachetul de la Siderurgica) va intra in contul viitorului parc industrial de la Hunedoara. Cu aceste privatizari "de succes", programul PSAL I a fost incheiat. De asemenea, APAPS a raportat indeplinirea "conditionalitatii" impuse de FMI cu privire la privatizarea societatilor cu peste 1.000 de salariati. Zilele trecute, APAPS a atacat PSAL II, din cele 20 de societati cuprinse in acest program privatizand deja 4 si lansand anunturile de vanzare pentru alte 13. Practic, in portofoliul APAPS se mai afla circa 100 de societati comerciale la care statul mai detine pachetul majoritar de actiuni si 369 de societati la care detine un pachet minoritar. Oficialii APAPS, in frunte cu Ovidiu Musetescu, declara ca, pana la sfarsitul anului, "in linii mari", privatizarea va fi incheiata. Pentru a urgenta urgentarea privatizarii, APAPS a initiat un alt proiect de act normativ, prin care propune un proces rapid. Este vorba de o privatizare-blitz, in care, in termen de doua zile de la lansarea anuntului, contractul cu noul proprietar va putea fi semnat. Daca actul normativ va fi aprobat, poate nu pana la sfarsitul acestui an, dar pana la jumatatea anului viitor, APAPS ar putea "stinge lumina". Ramane de vazut cate din societatile astfel privatizate vor face acelasi lucru si cate vor supravietui.