ANALIZĂ Creşterea preţului petrolului, o cursă lungă?

Pieţele internaţionale traversează o conjunctură mai rar întâlnită, situaţie care sugerează o continuare pe termen nedefinit a scumpirii petrolului, reiese dintr-o analiză realizată pentru „Adevărul“ de Dan Berendel - trader internaţional şi proprietar al Master Chem Oil. El a remarcat că recentele şedinţe de politică monetară ale BCE şi FED n-au avut efectele aşteptate de investitori.

Opinia potrivit căreia „Zona euro este un proces ireversibil“ a fost enunţată acum mai bine de două săptămâni de italianul Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE). Pieţele financiare au reacţionat pozitiv şi apoi au aşteptat cu nerăbdare şedinţa de politică monetară a organismului european din 2 august 2012. Au sperat că vor urma mai multe precizări cu privire la acţiunile viitoare ale Băncii Centrale Europene. Şedinţa de politică monetară a BCE a avut loc la numai o zi după cea a Federeal Reserve (FED) din SUA. Aşteptările au fost mari şi în privinţa unui nou plan de stimulare monetară a economiei americane (QE3).

Aşteptare în locul temperării

Rezultatul a fost unul dezamăgitor. FED nu a făcut nici o precizare în privinţa unui nou program de stimulare monetară a economiei americane, în timp ce preşedintele BCE nu a făcut nici o precizare în privinţa lansării unor acţiuni concrete de stimulare pentru economia europeană.
Practic, nimic nou! Pieţele financiare nu au înregistrat scăderi, ci au rămas în aşteptare! Urmau să apară datele din luna iulie 2012 privind evoluţia şomajului în SUA, date care au fost publicate vineri, 3 august. De aproape un an de zile, pieţele financiare au tranzacţionat, au mizat pe probabilitatea ca FED să implementeze sau nu un nou program de stimulare. Teoretic, trei luni consecutive de creştere a ratei şomajului şi de scădere a numărului de persoane angajate în economie semnalează o posibilă reintrare în recesiune a economiei. Plus că foarte multe comentarii din partea autorităţilor americane au fost de părere că ritmul de creştere al economiei SUA nu este cel dorit. Adică ar dura 8 până la 10 ani ca să se ajungă din nou la parametrii macroeconomici de dinaintea crizei din 2008, arată traderul.

Statistici pozitive, reacţii ciudate

Datele publicate privind şomajul în SUA pentru luna iulie 2012 au fost „mixte“, respectiv rata şomajului a crescut de la 8,2% la 8,3%, în timp ce numărul de angajaţi a crescut de la 111.000 la 172.000 (fără sezonieri) în luna iunie 2012. Adică mult peste previziunile analiştilor, care indicau o scădere drastică a numărului de angajaţi! Astfel că datele economice au fost mai bune decât aşteptările pieţei, dilema rămânând interpretarea lor în relaţie cu evoluţia preţului la ţîţei. Date economice fiind pozitive, preţul la ţiţei ar trebui să crească! În acelaşi timp, însă, scad şansele implementării unui nou program de stimulare monetară. Iar preţul ţiţeiului s-a tranzacţionat timp îndelungat în aşteptarea acestui eveniment! Este astfel posibil ca şi creşterea preţului la ţiţeiul de tip Brent, specific spaţiului european, să fi luat deja în calcul aceste evoluţii economice pozitive?
Reacţia pieţelor a fost una ciudată. Moneda americană s-a depreciat faţă de moneda euro. Indicii burselor din SUA au crescut. Preţul la ţiţei a crescut şi el usor...

Ce se întâmplă după spargerea unui interval

În ultimele două săptămâni ale lunii iulie 2012, preţul la ţiţeiul de tip Brent a rămas în intervalul de variaţie 104,5-106,75 dolari SUA/baril (n.n.- 1 baril reprezintă 158,98 litri). A acumulat tensiune şi - aşa cum s-a mai întâmplat - în momentul în care preţul „sparge“ acest interval, creşterea sau scăderea nu pot fi decât semnificative! Consecinţa a fost că în decurs de patru zile preţul la ţiţeiul de tip Brent a crescut cu şapte dolari barilul, atingând un maxim de 113,20 dolari SUA/baril. A trecut foarte uşor peste nivelul psihologic de 110 şi este foarte posibil ca această creştere să şi continue, estimează Dan Berendel.

Configuraţie rară pe piaţa petrolului

Corelat cu variaţia altor produse ale pieţelor financiare, creşterea consemnată în cazul petrolului este semnificativă. Indicii burselor au crescut mult mai puţin. Cursul de schimb euro/dolar SUA a rămas stabil în intervalul 1,23-1,24, iar volumele pentru care a crescut au fost mai mici cu 20-25% faţă de media zilnică din ultima perioadă. Preţul la ţiţeiul de tip Brent pentru contractele de tip futures cu scadenţa în luna septembrie este mai mare cu aproape 1,7-1,8 dolari faţă de contractele futures cu scadenţa în luna octombrie. Piaţa este într-o situaţie de aşa-zis Backwardation. Asta semnalează numai o cerere promptă sau pe termen scurt pentru Brent. Formaţiunea de „Backwardation“ se întâlneşte destul de rar în piaţă, situaţia de regulă fiind cea opusă, denumită tehnic formaţiune de tip „Contango“.

Poziţiile speculative s-au înmulţit. Ce urmează?

Proprietarul Master Chem Oil a observat că, până la 31 iulie 2012, numărul poziţiilor speculative de netto-long la ţiţeiul de tip Brent a crescut la 78,7 mii de contracte, un maxim al ultimelor zece săptămâni. În acelaşi timp, diferenţa dintre preţul ţiţeiului de tip WTI, specific zonei americane, şi ţiţeiul de tip Brent a juns la aproape 19 dolari SUA - un alt maxim al ultimilor trei luni. Din aceste corelaţii reiese clar că motivul creşterii nu poate fi dat numai de datele economice pozitive venite din SUA privind şomajul sau de aşteptările pieţelor financiare că autorităţile din Europa sau SUA să implementeze măsuri de stimulare monetară a economiei!
Explicaţia ar putea fi şi faptul că în luna septembrie 2012, datorită intrării în revizii tehnice pentru mai multe săptămâni a unor instalaţii petroliere care deservesc cele mai mari câmpuri petroliere din Marea Nordului, se preconizează ca producţia de ţiţei din această zonă să ajungă la un minim al ultimilor cinci ani. Astfel oferta va scădea pe termen scurt! Există, de asemenea, şi riscul ca evenimentele din Siria să ia amploare şi să se întindă şi în alte state ale Orientului Apropiat.
Refuzul Iranului de a stopa programul de cercetare nucleară este încă prezent. Ole Hansen, expert al Saxo Bank, citat de site-urile de specialitate, este de părere că: „Riscurile geopolitice reprezintă în continuare un pericol pentru aprovizionarea globală, fiind compensat însă prin scăderea cererii din partea statelor în curs de dezvoltare, dar şi a celor industrializate“.

Diferenţe mari pe scadenţe

De ce creşte foarte mult doar contractul de tip futures cu scadenţa în luna septembrie şi de ce diferenţa dintre acesta şi următoarele scadenţe ale aceluiaşi tip de contracte a crescut insistent şi se află aproape de maximul pentru acest an? Traderul arată că, dacă piaţa vrea să se protejeze pentru o eventuală creştere a preţului la Brent, logic ar fi, probabil, să încerce să se protejeze tranzacţionând, adică cumpărând contracte de tip futures cu scadenţă mai lungă decât luna septembrie.
Piaţa este încă în aşteptarea unor măsuri concrete de stimulare economică din partea autorităţilor americane sau europene. Mai mult, datele publicate privind producţia industrială şi vânzările cu amănuntul din China au fost mai slabe decât cele anterioare (negative) iar reacţia burselor din Asia a fost de creştere cu 1% până la 1,5%, cu motivaţia că se aşteaptă eventuale măsuri de stimulare economică din partea Băncii Centrale a Chinei.

Ce spun analizele tehnice

Dacă folosim analiza tehnică pentru previzionarea evoluţiei preţului la Brent, după atingerea zonei de 113,25 dolari SUA/baril, este de aşteptat ca în următoarea perioadă preţul să aibă o corecţie de 3-4 dolari. Dacă rămâne peste nivelul de 110 dolari SUA/baril, tehnic ar trebui să crească din nou spre nivelul de 115 dolari SUA/baril. Dacă însă această corecţie se va extinde sub nivelul de 110 dolari SUA/baril, este posibil ca amplitudinea corecţiei să fie mai mare. Şi din nou preţul ar putea ajunge în zona 106-107 dolari SUA/baril.
Pericolul ca sub nivelul de 110 dolari SUA/baril scăderea să se accentueze este dat de faptul că vor fi probabil ordine mari de stop/loss ale cumpărătorilor din ultimile zile, ordine care - prin activarea lor în piaţă - vor mări presiunea de vânzare. Deocamdată, preţul la ţiţeiul de tip Brent se situează la 113,54 dolari SUA/baril, volatilitatea pe termen scurt fiind redusă.
Sentimentul de „bullish“ face ca, dacă preţul rămâne peste nivelul de 112 dolari SUA/baril, să fie foarte posibil ca în următoarele zile nivelul de 115 dolari SUA/baril să poată fi atins. Astfel, există riscul riscul unei corecţii majore de 3-4 dolari, bineînţeles corelat cu ceea ce se va întâmpla la începutul săptămânii pe pieţele financiare.
„Raportat la ce se întâmplă în acest moment în pieţele financiare, singurătatea alergătorului de cursă lungă, ca să parafrazăm unul dintre filmele de referinţă ale anilor '60, ar putea lua sfârşit. Astăzi preţul ţiţeiului încă mai creşte, restul pieţelor aşteaptă. Oare pentru cât timp?“, se întreabă, în încheierea analizei, traderul de la Master Chem Oil.