ANALIZĂ: Pentru pieţe, un QE european este deja foarte probabil

Criza datoriilor suverane va forţa Banca Centrală Europeană (BCE) să facă ceea ce a spus că nu va face niciodată: să printeze bani! Spre deosebire de Banca Angliei sau de FED-ul american, BCE s-a arătat foarte puţin dispusă să tipărească bani, consecventă fiind obiectivului ei primordial – acela de a ţine sub control inflaţia.

Cel mai mare compromis pe care Banca Centrală Europeană l-a făcut până acum în politica sa anti-inflaţionistă, a fost acela de a cumpăra obligaţiuni ale statelor cu probleme direct din piaţă. Asta în condiţiile în care normele de funcţionare nu-i permit astfel de operaţiuni. Marii jucători cred însă că, în această fază a crizei datoriilor suverane, o schimbare radicală de atitudine este iminentă.
”BCE este singura care mai poate face jocurile! Şi asta pentru că politicienii se mişcă mult prea greu” declara pentru agenţia de presă Reuters, Robert Talbut, director de investiţii al societăţii de administrare  Royal London Asset Management, care are active de aproximativ 60 de miliarde de euro. Aşa îşi argumentează acesta convingerea că Banca Centrală Europeană nu va întârzia să înceapă să printeze bani.
Nu o dată BCE-ul şi-a arătat determinarea în a se ţine de politica de menţinere sub control a inflaţiei. Jean –Claude Trichet – care va avea ultima şedinţă săptămână viitoare – a susţinut dintotdeauna că singurul mod în care instituţia pe care o conduce ar trebui să se amestece în rezolvarea crizei este doar prin asigurarea de lichiditate sistemului şi ancorarea inflaţiei.
Dar nu puţini sunt economiştii care susţin că se poate face mult mai mult. BCE a cheltuit 60 de miliarde de euro pentru achiziţia de obligaţiuni garantate cu active imobiliare, printr-un program început în iunie 2009. O astfel de măsură ar putea fi repetată, şi chiar ar trebui făcută la un nivel mult mai mare.
BCE este acum un cumpărător activ de obligaţiuni ale statelor PIIGS de pe piaţa secundară. Nu mai puţin de 156 de miliarde de euro au fost cheltuite în acest scop – dar toţi aceşti bani au fost sterilizaţi ulterior – adică retraşi din piaţă – prin operaţiuni specifice.
O eventuală decizie a se opri sterilizarea acestor bani ar fi echivalentul unui Quantitative Easing european spun economiştii.  “Pe măsură ce criza escaladează, ECB va fi tot mai presat să facă noi şi noi achiziţii de obligaţiuni suverane şi să relaxeze politicile monetare, ceea ce ar însemna un Quantitative Easing în stil european” spune Ken Dickson, director de investiţii şi pieţe valutare în cadrul Standard Life, companie care administrează active de circa 200 de miliarde de euro. O declaraţie care poate fi considerată un pariu că BCE-ul va reduce dobânda cheie şi va majora injecţiile de capital în pieţe pe termen scurt.
Joachim Fels, economistul şef al Morgan ,spune că discuţiile pe tema unei eventuale decizii a BCE de a trece de la politicile stricte la un Quantitative Easing este doar o reflecţie a tensiunilor din pieţe. Tensiuni care ar putea determina până la urmă schimbarea priorităţilor pe care banca celor 17 state membre ale Zonei Euro le are în prezent.
“Europei îi lipseşte accesul la procesul decizional al Băncii Centrale. Cu toţii ştim că actuala orientare este dată de Germania, care este urmărită încă de sechelele marii inflaţii din 1920. Dar actuala structură are un viciu de construcţie” concluzionează Fels.