ANALIZĂ: Stagnarea economiei globale aduce România în pragul recesiunii

Economia mondială nu a reuşit să intre într-un nou ciclu de creştere. Economiile dezvoltate se confruntă cu un declin fără precedent al potenţialului economic. Pe de altă parte, economiile emergente şi în dezvoltare sunt încă dependente de fluxurile investiţionale din pieţele mature.

Economia mondială a resimţit în debutul anului valul doi al celei mai severe crize economico-financiare mondiale din ultimele decenii (problema datoriilor suverane din economiile dezvoltate, manifestată în principal în Europa) şi consecinţele acestuia.

Comerţul internaţional a decelerat puternic în primele luni ale anului (indicele Baltic Dry consemnând un nivel minim record la începutul lunii februarie (sub 650 p.)), evoluţie care exprimă momentul nefavorabil pentru consumatorul privat din economiile avansate, dar şi impactul negativ al tensiunilor din pieţele financiare mondiale din a doua jumătate a anului 2011 asupra fluxurilor investiţionale direcţionate către pieţele emergente.

Pe termen scurt vom putea vedea o evoluţie sub potenţial a economiei mondiale, pe fondul proceselor de consolidare bugetară din economiile dezvoltate, dar şi a dezechilibrelor din unele economii emergente (mă refer în principal la China, unde am asistat la semnale nefavorabile, atât la nivelul cererii interne, dar şi în ceea ce priveşte cererea externă).

Aceste perspective creează premisele unei evoluţii în range pentru pieţele de capital, care, la nivel global, în perioada următoare, ar putea evolua mai degrabă într-un range de +/- 7,5%. Într-un scenariu negativ însă, pieţele bursiere emergente ar putea înregistra corecţii de până la 20%.

America va continua să crească, dar sub potenţial

Economia americană pare mai rezistentă la această nouă undă a crizei economico-financiare, PIB-ul a accelerat în T4 2011, iar majoritatea indicatorilor macroeconomici comunicaţi în ultimele săptămâni exprimă premise de continuare a procesului de relansare economică, la un ritm sub potenţial însă.

Într-un scenariu central (cu o probabilitate de peste 50%) economia americană va continua să evolueze la un ritm sub potenţial (estimat în prezent în intervalul (2%-2,5%)) în următoarele 3 – 6 luni.

Incorporând evoluţiile recente ale indicatorilor macroeconomici, putem estima o evoluţie a economiei americane la un ritm an/an situat în intervalul (1,25% - 1,75%) şi o rată a şomajului care să fluctueze în intervalul (7,75% - 8,25%) în perioada martie – septembrie 2012.

Deşi sentimentul consumatorilor s-a ameliorat în ultima perioadă (spre nivelul maxim din ultimele trimestre) (în contextul ameliorării graduale a condiţiilor din piaţa forţei de muncă, dar şi a normalizării condiţiilor de creditare), consumul privat american va continua să resimtă condiţiile precare din piaţa forţei de muncă (rata şomajului peste 8%, rata underemployment peste pragul de 15%).

Europa este ameninţată de stagnare economică

Zona Euro a reintrat în contracţie în ultimul trimestru al anului 2011, iar premisele pe termen scurt se menţin predominant nefavorabile, pe fondul programelor de consolidare bugetară, dar şi a condiţiilor dificile din piaţa forţei de muncă (şomajul a atins un nou record).

Preocupările cu privire la criza datoriilor suverane din regiune s-au temperat în ultimele luni, pe fondul intervenţiilor Băncii Centrale Europene, prin cele două licitaţii organizate cu băncile comerciale (în decembrie şi februarie, volum total de peste 1 trilion de euro), dar şi a noilor măsuri adoptate de liderii politici (avem în vedere în principal Tratatul de Guvernanţă Fiscală).

Cu toate acestea, riscurile se menţin ridicate în regiune, oricând fiind posibilă o schimbare de sentiment, dat fiind că o serie de state prezintă probleme acute de ajustare (acestea pot deveni ţinta unor noi presiuni din partea pieţelor financiare).

Economia regiunii a reintrat în contracţie în ultimul trimestru din 2011 (declin de 0,3% q/q), pe fondul crizei datoriilor suverane. Consumul privat, principala componentă a PIB (58%) a scăzut cu 0,4% q/q, în timp ce consumul guvernamental s-a contractat cu 0,2% q/q.

Investiţiile au continuat să scadă (pentru al treilea trimestru consecutiv), cu 0,7% q/q; Pe de altă parte, cererea externă netă a contribuit pozitiv la formarea PIB – ului în ultimele 3 luni din 2011: exporturile au scăzut cu 0,4% q/q, în timp ce importurile s-au contractat cu 1,2% q/q. Per ansamblu, în 2011 economia Zonei Euro a crescut cu 1,4% an/an.

Indicatorii macroeconomici comunicaţi pe parcursul ultimelor săptămâni confirmă scenariul de prelungire a contracţiei economice în trimestrul I al anului curent. Industria prelucrătoare s-a contractat pentru a 7-a lună consecutiv în februarie, conform indicatorilor PMI.

România este ameninţată de stagnarea principalului său partener economic, UE

Economia internă a reintrat în contracţie în T4 2011 (declin de 0,2% q/q), iar probabilitatea scenariului de recesiune este ridicată în acest moment. Declinul investiţiilor străine pe parcursul ultimilor ani, impotenţa investitorilor autohtoni, deprecierea capitalului uman sunt factori care au determinat declinul sever al potenţialului economic.

Analizând elementele cererii agregate, remarcăm creşterea de doar 0,7% an/an a consumului privat; Remarcăm deasemeni componenta stocuri (formarea brută de capital a crescut cu 11,9% an/an, dar formarea brută de capital fix s-a majorat cu doar 6,3% an/an). Pe de altă parte, consumul guvernamental s-a contractat cu 3,4% an/an. Exporturile au crescut cu 9,9% an/an, în timp ce importurile s-au majorat cu 10,5% an/an. Evoluţia stocurilor atrage atenţia cu privire la posibilitatea să asistăm la destocare în perioada următoare.

Indicatorii macroeconomici comunicaţi pe parcursul ultimelor săptămâni au consemnat evoluţii predominant favorabile pentru debutul anului curent: Pe de o parte, producţia industrială a crescut în ianuarie cu 0,6% m/m (2% an/an); Pe de altă parte, vânzările din comerţul cu amănuntul au accelerat la 3% m/m în ianuarie (această evoluţie trebuie însă interpretată cu precauţie, date fiind fenomenele meteorologice, care au influenţat temporar comportamentul de consum).

De asemenea, indicatorii de sentiment s-au ameliorat în debutul anului, chiar dacă se menţin încă într-un teritoriu care exprimă o stare de cvasistagnare a economiei. Spre exemplu, sentimentul consumatorilor se situează la nivelul din ianuarie 2009, deşi a crescut constant în ultimele luni.

Pe termen scurt, perspectivele se menţin predominant nefavorabile, date fiind premisele contracţioniste din Zona Euro (principalul partener economic), procesul de consolidare bugetară pe plan intern, lipsa investiţiilor de capital şi climatul dificil din piaţa forţei de muncă.

Bursele par a mai avea potenţial de creştere

La nivelul pieţelor de capital am asistat la cel mai bun debut din ultimii 15-20 de ani pe mapamond, în principal ca urmare a atenuării preocupărilor cu privire la situaţia din Zona Euro, dar şi a rezultatelor raportate de companiile americane (care au continuat să depăşească estimările pieţei şi în T4 2011).

Scenariul central pe termen scurt pentru pieţele de capital pe mapamond este benign (evoluţie într-un range (strâns) (-7,5%: +7,5%)). Cu toate acestea, reintensificarea factorilor de risc ar putea determina un sentiment negativ pe pieţele de capital (corecţii pe pieţele mature (declin de cel puţin 10%) şi bear market pe pieţele de frontieră (-20%).

Pe de altă parte, reluarea investiţiilor de către companiile private ar putea determina creşteri de peste 10% pe indicii bursieri din pieţele mature şi evoluţii mai accelerate pe pieţele de frontieră. Deocamdată, probabilitate acestui ultim scenariu este de doar 15%-20%.

Andrei Rădulescu este doctor în Economie, Academia de Studii Economice Bucureşti, Senior Analyst în cadrul SSIF Broker