ANALIZĂ: România-Ungaria: meciul indicatorilor macroeconomici

Dincolo de disputa istorică şi etnică dintre România şi Ungaria, în contextul actual intern şi internaţional se naşte în mod automat întrebarea - "Care este scorul indicatorilor macroeconomici în meciul România-Ungaria?"

România este în poziţia de a da lecţii de economie vecinilor maghiari, titrau cu câteva săptămâni în urmă, unele dintre cele mai mari cotidiene europene. La scurt timp după însă, România era încercată de manifestaţiile anti-guvernamentale, în timp ce în Ungaria, în ciuda nenumăratelor atenţionări primite de la agenţiile de rating sau de la Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, Guvernul se bucură încă de sprijinul populaţiei.

"Care este scorul indicatorilor macroeconomici în meciul România-Ungaria?"

După aproximativ 15 ani Ungaria a ieşit din rândul economiilor recomandate pentru investiţii. Măsurile adoptate în ultimele trimestre de Administraţia Orban (naţionalizarea fondurilor de pensii private, introducerea taxei în sistemul bancar, modificările constituţionale şi intenţiile de modificare ale statutului băncii centrale), dar şi nivelul ridicat al datoriei publice şi declinul potenţialului economic sunt principalii factori care au determinat reducerea calificativului la categoria junk de către Agenţiile de Rating.

Dacă luăm în considerare nivelul CDS-ului, Ungaria este în prezent printre cele mai riscante ţări (din punct de vedere economic) de pe mapamond (conform clasamentului celor mai riscante economii de pe glob realizat de Credit Suisse în decembrie 2011 Ungaria ocupa poziţia a 5-a).

Problemele Ungariei - problemele Europei de Est

Situaţia critică a Ungariei afectează şi climatul macroeconomic din regiune (percepţia asupra riscului cu privire la economiile din Europa Centrală şi de Est este negativ influenţată, prin contagiune). Spre exemplu, gradul de corelare între evoluţia primelor de risc ale României şi Ungariei este foarte ridicat (97%), expresie a efectului de propagare.

România se numără printre cele mai riscante 10 economii de pe mapamond (conform clasificării menţionate anterior), chiar dacă este considerată de pieţele financiare mai puţin riscantă pentru investiţii comparativ cu Ungaria (prima de risc este cu 30% mai redusă în prezent).



Gradul ridicat de risc economic al celor două economii are impact nefavorabil pentru componenta investiţii (variabiala de care depinde relansarea şi intrarea într-un nou ciclu economic). Ungaria s-a confruntat cu o reducere a investiţiilor totale în economie în ultimii ani, de la un nivel de 24% din PIB în 2006 la doar 18% din PIB în prezent). De asemenea, ponderea investiţiilor totale în PIB s-a redus şi în România în ultimii ani, de la 31% în 2008 la 26% în prezent.

Ungaria şi România: mai multe asemănări decât ne-am fi gândit

Se pot identifica o serie de puncte comune între economiile Ungariei şi României. În primul rând atât România cât şi Ungaria sunt economii mici (PIB de 185 mld. dolari, respectiv 148 mld. dolari, conform datelor Fondului Monetar Internaţional (septembrie 2011)), deschise, a căror evoluţie este dependentă, în principal, de climatul macroeconomic din Zona Euro (principalul partener economic), prin intermediului mecanismului exporturi/investiţii şi a fluxurilor de capital.

Ambele economii au resimţit, în anii premegători declanşării celei mai severe crize economico-financiare mondiale din ultimele decenii, avantajele procesului de integrare economică europeană. Economiile celor două ţări au prezentat ritmuri ridicate de creştere în anii premergători aderării la Uniunea Europeană (2004 în cazul Ungariei, 2007 în cazul României) pe fondul accelerării fluxurilor comerciale, financiare şi investiţionale cu ţările din grupul core al Uniunii Europene. Cu menţiunea că ritmul de evoluţie a economiei româneşti a depăşit ritmul de evoluţie a economiei Ungariei în acest interval.

Ce înseamnă să creşti nesustenabil?

Însă creşterea economică s-a dovedit nesustenabilă, conducând la acumularea de dezechilibre macroeconomice externe (nivelul ridicat al deficitului de cont curent, în principal în România), dar şi interne (politica bugetară s-a dovedit pro-ciclică în ambele ţări în perioada premergătoare declanşării crizei mondiale, cu menţiunea că dezechilibrele au fost mult mai accentuate în Ungaria (deficit bugetar de aproximativ 6,5% din PIB în medie în perioada 2000-2007, cu un nivel record de peste 9% din PIB în anul electoral 2006)).

Dependenţi de nucleul dur al Europei

Totodată, cele două economii au cunoscut şi dezavantajele dependenţei de cererea externă şi de fluxurile de capital din Zona Euro, odată cu declanşarea crizei economico-financiare (valul I şi acum valul II).

Astfel, în 2009 ambele economii s-au contractat cu aproximativ 7% an-an. Trebuie însă menţionat faptul că primul val al crizei economice mondiale a surprins cele două economii în diverse ipostaze: Ungaria la finalul unui ciclu economic şi România într-o fază de supraîncălzire.

În contextul primului val al crizei economice, cele două economii au apelat la finanţare internaţională, încheind acorduri cu instituţiile financiare internaţionale (FMI şi Uniunea Europeană) de peste 20 mld. dolari în fiecare caz.

Ungaria mai îndatorată, România un nivel de trai mai scăzut

Pe de altă parte, se pot menţiona şi diferenţe importante între cele două economii. În primul rând, la nivelul datoriei publice. Primul val al crizei economico-financiare mondiale a surprins economia Ungariei cu o datorie publică de peste 60% din PIB, iar în perioada anilor de criză, acest nivel s-a majorat spre pragul de 80% din PIB. Pe de altă parte, la momentul sosirii primului val de criză economică, nivelul datoriei publice în România se situa sub pragul de 15% din PIB. Însă, în perioada anilor de criză acest nivel a crescut cu peste 100%, spre aproximativ 35% din PIB.

Pentru a nu părăsi dimensiunea finanţelor publice, trebuie menţionat faptul că există diferenţe importante în ceea ce priveşte structurile de venituri şi cheltuieli publice (inclusiv în ceea ce priveşte normele fiscale). Spre exemplu, ponderea veniturilor bugetare în PIB se îndreaptă către nivelul de 50% în Ungaria, în timp ce în România nu depăşeşte pragul de 35%.

Somajul în România - o problemă mai mică decât în Ungaria

Totodată, se pot menţiona diferenţe importante şi la nivelul funcţionării pieţei forţei de muncă, cu implicaţii pentru potenţialul celor două economii. Piaţa forţei de muncă din Ungaria pare mai rigidă comparativ cu piaţa forţei de muncă din România. În momentul evoluţiei la ritm potenţial, rata şomajului din Ungaria s-a situat peste nivelul ratei şomajului din România.



    Aceste diferenţe par să se fi accentuat în ultimele trimestre: rata şomajului din Ungaria a depăşit pragul de 10%, nivel aproape dublu comparativ cu cel observat în România.

Trebuie precizat faptul că o parte din diferenţele economice între cele două ţări menţionate mai sus au fost determinate de măsurile implementate în ceea ce priveşte statul social. În mare parte dezechilibrele cu care se confruntă economia Ungariei (inclusiv la nivelul pieţei forţei de muncă) au fost determinate de deciziile de la începutul anilor 2000 privind statul social.

Ponderea cheltuielilor sociale totale (în PIB) s-a situat peste pragul de 25% în anii premergători crizei economice (depăşind state europene precum Irlanda, Spania, Cehia). Pe de altă parte, ponderea cheltuielilor sociale totale (în PIB) s-a menţinut la aproximativ 17% în cazul României în aceeaşi perioadă.

Andrei Rădulescu, doctor în Economie, Academia de Studii Economice, Senior Investment Analyst, SSIF Broker