ANALIZĂ Preţul ţiţeiului se ceartă cu piaţa!

Evoluţia pieţelor financiare din prima jumătate a lunii septembrie 2012 a fost puternic influenţată de cele trei şedinţe de politică monetară ale băncilor centrale (ECB, FED, Bank of England), de publicarea datelor privind evoluţia economică a SUA pentru luna august şi de votul Curţii Constituţionale Federale a Germaniei, privind participarea ţării la Mecanismul European de Stabilitate (ESM). Aceste evenimente au fost conce

Traderul arată că, după depăşirea de la începutul lunii august 2012 a nivelului de 110 dolari SUA/baril, cotaţia la ţiţeiul de tip Brent, specific zonei europene, s-a stabilizat într-un interval de variaţie de 113-115,5 dolari SUA/baril. Din punct de vedere al analizei tehnice, nivelul de 112,5 a reprezentat o zonă puternică de „suport“. Preţul a avut două tentative eşuate de a depăşi acel nivel, dar această zonă s-a dovedit a fi o bună oportunitate de cumpărare pentru jucătorii din piaţă. În partea superioară a acestui interval de variaţie, zona de 115,5-116,5 s-a arătat a fi o zonă de „rezistenţă“ puternică. O zonă „de top“ pentru evoluţia preţului în luna august!

Un eveniment aşteptat de mult

Posibila lansare a celui de-al treilea program de stimulare
economică a „Quantitative Easing“ (QE3), care înseamnă cumpărare de obligaţiuni prin tipărire de monedă în SUA, este unul din evenimentele pe care piaţa îl aşteaptă de mult, arată Dan Berendel.
„Până la şedinţa de politică monetară a FED-ului american, cotaţia la ţiţeiul de tip Brent a crescut de la minimul de 112,5 dolari SUA/baril - atins în ultima zi de tranzacţionare a lunii august - până în zona de 116 dolari/baril. Creştere justificată şi prin faptul că Banca Centrală Europeană (ECB) în şedinţa din 6 septembrie a anunţat un program de cumpărare nelimitată a bondurilor emise de guvernele statelor europene, bineînţeles în încercarea de a impulsiona economia zonei euro“.
În continuare, expertul aminteşte de declaraţiile decidenţilor europeni, care au afirmat că vor face orice pentru ca să salveze zona euro, că procesul de politică monetară comună este unul ireversibil, declaraţii care au generat un optimism în pieţele financiare! „Moneda europeană s-a apreciat faţă de dolarul american, indicii burselor au crescut, iar anunţul făcut în urma şedinţei de politică monetară a ECB a confirmat aşteptările,  generând un val de optimism în pieţele fianciare. Apoi a apărut prima «divergenţă», indicii burselor au crescut, moneda euro s-a apreciat în raport cu celelate valute, iar preţul la ţiţei a scăzut în decurs de câteva ore de la 115,20 la 112,5 dolari SUA/baril! În totală contradicţie cu trendul de creştere al restului pieţelor financiare!“, a remarcat specialistul de la Master Chem Oil.

Surprizele FED-ului s-au ţinut lanţ

De ce s-a întâmplat aşa? „E dificil de explicat“, arată Dan Berendel. „Poate că jucătorii din piaţa produselor petroliere nu credeau în lansarea unui nou program de stimulare monetară din partea FED-ului. Poate că preţul la ţiţei era pur şi simplu „prea sus“! Chiar şi tehnic vorbind, nivelul de 116 dolari SUA/baril rămâne în continuare o foarte bună oprtunitate de vânzare.
Datele publicate privind activitatea economică din SUA, pentru luna august 2012, nu au avut impact prea mare în pieţele financiare, rata şomajului a scăzut de la 8,3% la 8,1%, iar numărul de locuri de muncă nou create (mai puţin cele din agricultură) a fost mai mic decât aşteptau pieţele! Personal, nu am crezut că FED-ul va lansa în luna septembrie 2012 programul de stimulare monetară, iar aceste date mi-au mai şi întărit convingerea! Convingere care s-a dovedit în final a fi greşită!
A urmat, în data de 12 septembrie, aşteptata şedinţă a Curţii Constituţionale Federale din Germania! Curtea care a dat undă verde ratificării Fondului permanent de salvare al zonei euro (ESM) şi a pachetului fiscal de către cea mai mare economie europeană, cimentând roulul-cheie pe care Germania îl are şi-l va avea în viitorul continentului. Probabil că în cazul votului negativ al Curţii Costitutionale federale, conform analiştilor economici, prăbuşirea monedei euro, a burselor europene, mergând până la căderea Guvernului german, ar fi fost de neevitat.
Optmismul contaminant al pieţelor a continuat, indicii burselor au crescut, cursul euro/dolar SUA a atins un maxim al ultimilor patru luni, indicele S&P al bursei americane a crescut şi a atins maximul din 2008 (de dinaintea căderii băncii americane Lehman Brothers), cotaţia la ţiţeiul de tip Brent a rămas în zona de 115 dolari SUA/baril şi toată lumea aştepta, evident, şedinţa FED-ului.
În data de 13 septembrie, FED-ul a decis lansarea unui nou program de stimulare monetară, denumit QE3. Cumpărările de obligaţiuni vor fi de 40 de miliarde de dolari lunar, cu începere de a doua zi. Pentru luna în curs se vor cumpăra obligaţiuni în valoare de 23 de miliarde de dolari. Un anunţ aşteptat şi - am putea spune - agresiv, care dus la creşterea indicilor bursei din SUA, deprecieri mari ale dolarului în raport cu mondea euro, lira sterlină şi yenul japonez“.

Evoluţii inexplicabile

Analiza traderului mai arată că preţul la ţiţeiul de tip Brent a crescut până aproape de nivelul de 117 şi a scăzut apoi la 114,5 dolari SUA/baril, în decurs de doar câteva minute!
„La închiderea şedinţei de tranzacţionare, cotaţia la aur era cu 30 de dolari SUA mai sus, indicele S&P cu 25 dolari mai sus, cursul euro/dolar american aproape de 1,3 (adică tot sus – n.n.) şi numai  preţul la ţiţeiul de tip Brent a închis şedinţa puţin mai jos faţă de nivelul la care a a fost înainte de deschiderea FED-ului! Nu găsesc nici o explicaţie logică, cursul euro/dolar american şi indicii burselor, spre deosebire de preţul la ţiţei, crescuseră, în anticiaprea unui nou QE3! Aceştia şi-au continuat trendul crescător şi după şedinţă, iar dacă ar fi să ne uităm la anul 2010, când s-a lansat QE2, preţul ţiţeiului a crescut instantaneu şi în perioada următoare lansării şi-a continuat această evoluţie.
Preşedintele FED a anunţat că acest program va continua până când piaţa muncii din SUA îşi va fi revenit substanţial, fiind posibilă folosirea şi a altor instrumente de politică monetară. Cu alte cuvinte, se vor tipări bani până când şomajul din SUA va scădea la un nivel rezonabil. Probabil sub 5%, precum sună astăzi aşteptările. FED-ul va menţine dobânda de politică monetară aproape de nivelul zero până la jumătatea anului 2015! O mişcare agresivă făcută de autorităţile americane. Dacă va fi şi utilă, vom vedea în urmatorii 3-4 ani. Să nu uităm că FED-ul va trebui să cheltuiască 40 de miliarde de dolari pe lună pentru achiziţionarea de obligaţiuni! În pofida menţinerii dobânzii-cheie aproape la nivelul zero, în ultimi patru ani şi a achiziţiei de către FED a unor active de 2.300 miliarde de dolari, rata şomajului s-a menţinut peste 8%! Să nu uităm că datorită condiţiilor meteorologice din acest an, cotaţiile la produsle agricole, tranzacţionate pe burse, au crescut cu 18-22%. Preţul la ţiţei este la un nivel ridicat şi ne amintim că una din consecinţele QE2 a fost tocmai creşterea cotaţiilor pentru mărfuri. Când tipăreşti monedă, valoarea acesteia scade, toată lumea va încerca să vândă această monedă şi să cumpere alte valute, acţiuni sau, bineînţeles, mărfuri“, explică traderul.

Americanii ar putea să umble la rezervele strategice?

„După toate aceste veşti bune - la care se adaugă un optimism electrizant, care caracterizează pieţele financiare în ultimele zile (cursul de schimb euro la dolarul american a ajuns aproape de 1,3, după un minim de acum patru săptămâni de 1,2060) - indicele bursei americane S&P a ajuns la 1.474 de dolari (acum o săptămână era 1.395) preţul la ţiţeiul de tip Brent a depăşit vineri, 14 septembrie, valoarea de 117, a atins chiar şi nivelul de 118 dolari SUA/baril şi a închis în zona de 116,6 dolari/baril. Evidenţiem o creştere de numai un dolar faţă de închiderea şedinţei din ziua anunţului FED, fiind astfel o creştere foarte mică! Volumele tranzacţionate zilnic, chiar dacă au mai crescut faţă de luna trecută, rămân în continuare scăzute pentru această perioadă a anului, de parcă ar exista o teamă a jucătorilor din piaţă de a rămâne în poziţii de „long“.
O explicaţie ar putea fi existenţa riscului ca, la un moment dat, autorităţile din SUA - singure sau împreună cu cele din Anglia şi Franţa - să decidă vânzarea unei părţi a rezervelor strategice de ţiţei (SPR), tocmai pentru a tempera creşterea preţului. În ultima perioadă au tot fost zvonuri că această acţiune e iminentă“, menţionează Dan Berendel.
Atunci când cotaţia la ţiţeiul de tip Brent a fost în jurul valorii de 116 dolari SUA/baril, au urmat declaraţii ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA) că o posibilă vânzare pe piaţa a stocurilor strategice ar fi o măsură care se va aplica numai in cazul unui asa-zis eveniment major, care ar duce la scaderea brusca a aprovizionarii cu ţitei, cum au fost de exemplu anul trecut evenimentele din Libia, care adus la intreruperea exporturilor de titei catre Europa! Un posibil «SPR» nu este neaparat un mecanism de control al pretului la ţiţei. În ultima vreme însă, acest organism a tot anuntat ca monitorizeaza preturile din piata si ca actuala crestere a cotatiilor este «nejustificata si in acelasi timp insuportabila pentru consumatorul final»! De aici am putea intelege ca la acest nivel al pretului la titei, un eventual SPR ar putea avea loc oricand, pretul la titei urmand sa scada rapid cu 4-5 dolari, in functie de cantitatea vanduta in piata“, arata expertul.

Pragul de 120 dolari/baril ar putea fi depăşit

„În urma acţiunii FED-ului, facand analogia cu ce s-a intamplat in anul 2010, dupa lansarea QE2, luand in considerare tensiunile care au aparut din nou in Orientul Mijlociu, unde o serie de ambasade ale SUA au fost atacate de protestatari, pretul la titei ar trebui sa creasca, sa creasca mult, adica sa-l vedem peste nivelul de 120 dolari SUA/baril, in urmatoarele zile.
Din punctul de vedere al analizei tehnice, faptul ca in data de 14 septembrie a inchis prima oara dupa patru luni peste nivelul de 116.5 dolari SUA/baril, un nivel important de rezistenţă, cotaţia ar trebui sa intre intr-un trend crescator spre si peste nivelul de 120 dolari SUA/ baril. Este posibil insa si ca in orice moment sa avem o scadere de 4-5 dolari, in urma unui asa-zis «stock oil release», care sa duca pretul din nou in zona de 112.50 - 113 dolari/ baril. Probabil o astfel de evolutie va reprezenta o noua oportunitate de cumparare!
Interesant va fi si daca pretul va scadea usor si va reintra in intervalul de variatie 113-116 dolari SUA/baril si va continua astfel «divegenta» in care se afla cu restul produselor financiare. In mod normal o depreciere a monedei americane ar trebui sa duca la cresterea cotatiei la titei. Până şi preţul la ţiţei a ajuns să se… certe cu piaţa. Oare pentru cât timp?“, încheie traderul.