ANALIZĂ: Economia lumii în declin. România este atrasă uşor-uşor în vârtej

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Economia globală a mai făcut câţiva paşi înainte pe drumul crizei, şi în luna mai, ceea ce amplifică riscurile cărora România va trebui, treptat-treptat, să le facă faţă. Amplificarea riscurilor pentru economia globală majorează însă probabilitatea implementării unor noi stimuli economici monetari de către marile bănci centrale ale lumii, ceea ce ar putea susţine o revenire a pieţelor de acţiuni. 

Climatul macroeconomic mondial s-a deteriorat pe mapamond pe parcursul lunii mai, pe fondul reintensificării, persistenţei şi propagării crizei datoriilor suverane din Europa. Deteriorarea sentimentului din pieţele financiare s-a repercutat imediat la nivelul economiei reale. Indicele Baltic Dry – barometru al comerţului internaţional – s-a contractat cu peste 20% pe parcursul lunii mai.

BDY, indicele care reflectă evoluţia comerţului mondial, se află la cel mai scăzut nivel al ultimilor cinci ani

În Statele Unite ritmul de evoluţie a economiei din primul trimestru a fost revizuit în scădere la 1,9% anualizat (de la 2,2% estimat iniţial). Economia americană continuă să se zbată între două cicluri economice. De remarcat faptul că ritmul de creare de locuri de muncă a decelerat puternic în mai, confirmând faptul că evoluţia pieţei forţei de muncă din ultimele luni ale anului 2011 şi primele luni din 2012 a depăşit posibilităţile economiei.

Vezi pe Forbes.ro de ce ieşirea Greciei din zona euro s-ar putea să nu fie chiar un dezastru

Asia resimte din plin evoluţiile nefavorabile din Zona Euro, dar şi semnalele de decelerare a economiei americane; astfel, industria prelucrătoare din China a continuat să se contracte în mai, conform indicatorilor HSBC.

Statele membre ale Uniunii Monetare, un focar de criză în plină expansiune

Zona Euro a evitat la limită recesiunea tehnică (stagnare în primul trimestru al anului în termeni q/q). Această evoluţie a fost determinată de performanţa Germaniei (creştere de 0,5% q/q). Pe de altă parte, economiile din Europa de Sud s-au contractat, pe fondul intensificării, persistenţei crizei datoriilor suverane şi propagării acesteia către sectorul financiar-bancar privat.

Majoritatea indicatorilor macroeconomici comunicaţi pe parcursul ultimelor săptămâni exprimă premise contracţioniste pe termen scurt: în mai industria prelucrătoare s-a contractat pentru a 10-a lună consecutiv, în timp ce sectorul de servicii a scăzut pentru a 4-a lună consecutive; de asemenea, rata şomajului în regiune a crescut în aprilie la nivelul maxim istoric (11%).

Află de pe Forbes.ro cum îţi poţi proteja banii de un tot mai probabil uragan declanşat de ieşirea Greciei din zona euro

Date fiind evoluţiile recente ale indicatorilor macroeconomici din regiune, dar şi perspectivele slabe cu privire la capacitatea autorităţilor responsabile cu implementarea politicilor macroeconomice de a contracara criza datoriilor suverane, previziunile cu privire la evoluţia PIB-ului trebuiesc ajustate în jos, iar cele cu privire la evoluţia şomajului pe termen de 3-6 luni, trebuiesc modificate în sus. 

România în recesiune tehnică şi ocolită de fluxurile internaţionale de bani

Pe plan intern economia a reintrat în recesiune tehnică în primul trimestru al anului curent. Semnalele nefavorabile din sfera cererii externe (în contextul crizei din Zona Euro), dar şi lipsa investiţiilor de capital sau riscurile din plan politic exprimă premise de menţinere a unui climat cvasirecesionist pe termen scurt.

Prima de risc a crescut semnificativ pe parcursul ultimelor săptămâni, cu peste 50% de la minimele din martie, evoluţie care exprimă premise nefavorabile privind relansarea investiţiilor pe plan intern.

În acelaşi timp, economia locală continuă să fie ocolită de fluxurile investiţionale internaţionale, iar expunerea investitorilor prezenţi pe plan intern s-a redus în ultimele săptămâni (scenariu confirmat de deprecierea cursului de schimb). 

Vezi pe Forbes.ro care sunt efectele pozitive la nivel macroeconomic, ale deprecierii leului în faţa euro

Noi măsuri de stimulare economică, la orizont!

Deteriorarea climatului macroeconomic mondial pe parcursul ultimelor săptămâni a determinat majorarea probabilităţii implementării unor noi măsuri macroeconomice expansioniste, în principal de natură monetară, dat fiind spaţiul redus de manevră al politicii bugetare, îndeosebi în statele dezvoltate.

În Statele Unite a crescut probabilitatea implementării QE3, mai ales după comunicarea datelor cu privire la crearea de locuri de muncă în mai.

De cealaltă parte a oceanului, la Conferinţa de Presă organizată după Şedinţa de Politică Monetară din iunie, Preşedintele Băncii Centrale Europene a lăsat deschisă posibilitatea implementării unor noi măsuri monetare expansioniste.

Nu în ultimul rând, Banca Centrală a Chinei a decis recent reducerea dobânzii de referinţă pentru prima oară din 2008 (cu 0,25% la 6,31%).

Pieţele de acţiuni, subevaluate dar cu potenţial de continuare a scăderilor

La nivelul economiei financiare am asistat la intensificarea corecţiilor demarate în aprilie. Practic, indicii europeni au scăzut în mai sub nivelul de la începutul anului curent, în timp ce avansul ytd al pieţei americane s-a redus la 4,2%.

Aceste evoluţii au fost determinate de intensificarea şi persistenţa crizei în Europa, dar şi de evoluţia nefavorabilă a locurilor de muncă în Statele Unite.

Pe termen scurt pieţele de capital pe mapamond vor fi influenţate în principal de evoluţia evenimentelor din Zona Euro, dar şi de evoluţia indicatorilor macroeconomici din Statele Unite şi China.

Perpectivele sunt aşadar neutre spre negative din punct de vedere macroeconomic pentru pieţele de capital pe întreg mapamondul: în următoarele luni, indicii pieţelor bursiere mature vor evolua cel mai probabil în intervalul -7,5% : + 7,5%, în timp ce indicii pieţelor de frontieră vor evolua, cel mai probabil, în intervalul -15% : +15%.

Vezi pe Forbes.ro care este dezastrul de care pieţele şi investitorii par să fi uitat

Contextul global amintit mai sus arată că există premise nefavorabile pentru rezultatele raportate de companiile listate în trimestrele următoare. Iar reintensificarea factorilor de risc ar putea determina persistenţa sentimentului negativ pe pieţele de capital (corecţii pe pieţele mature (declin de cel puţin 10%) şi bear market pe pieţele de frontieră (-20%)).

Şi totuşi, există şi motive de optimism pentru burse

Pe de altă parte, corecţiile recente au determinat reducerea indicatorilor de evaluare (PER, P/BV) sub valorile medii istorice. Totodată, acţiunile se menţin subevaluate şi prin prisma comparaţiei cu obligaţiuni.

Nu în ultimul rând, cel puţin în Statele Unite companiile deţin lichidităţi importante, putând relua investiţiilor în orice moment.

De asemenea, autorităţile responsabile cu implementarea politicilor macroeconomice pe mapamond ar putea adopta şi implementa noi măsuri expansioniste în situaţia în care sentimentul din pieţele financiare va continua să se deterioreze.

Astfel de măsuri macroeconomice expansioniste (ex. noi programe monetare neconvenţionale în Statele Unite şi/sau Europa) şi a unor noi măsuri în Zona Euro în sensul contracarării crizei economico-financiare din regiune ar putea determina creşteri temporare de peste 10% pe indicii bursieri din pieţele mature şi evoluţii mai accelerate pe pieţele de frontieră. Cu toate acestea, creşteri sustenabile pe pieţele de capital pe mapamond sunt dependente de reluarea investiţiilor de către companiile private. Deocamdată nu sunt semnale concrete în această direcţie.

Andrei Rădulescu este cercetător post-doctorand în cadrul Academiei Române, doctor în Economie şi Ex. Researcher al Fondului de Pensii al Portugaliei

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite