„Fabrica de valută“ a României, lovită de criza financiară

Veniturile din exporturi au scăzut cu peste cinci miliarde de euro în primele 11 luni din 2009. În intervalul ianuarie-noiembrie 2008, valoarea exporturilor trecea de 31,5 miliarde de euro. În acelaşi interval din 2009, totalul a scăzut sub 27 de miliarde de euro.

Unul dintre semnele certe ale recesiunii este, potrivit analiştilor, scăderea prea abruptă a decalajului dintre exporturi şi importuri, adică a deficitului comercial.

Acest fenomen s-a accentuat continuu în primele 11 luni din 2009, deficitul scăzând cu peste 60% faţă de aceeaşi perioadă din 2008.

Mai exact, potrivit datelor raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică, deficitul comercial a fost de 8,7 miliarde de euro în perioada analizată - a se compara cu totalul de aproape 21 de miliarde de euro cumulat în perioada ianuarie-noiembrie din 2008.

Configuraţia pe categorii de mărfuri a exporturilor româneşti arată că produsele manufacturate (încălţăminte, îmbrăcăminte, piese şi subansamble), articolele chimice şi combustibilii - care conţin o valoare adăugată mare - şi-au redus ponderea în totalul livrărilor externe.

Valoarea adăugată nu mai are căutare

Ponderea produselor manufacturate a scăzut de la 35,8% în 2008 la 34,3% în 2009, cea a produselor chimice - de la 6,1% la 4,9%, iar cea deţinută de combustibili - de la 9,4% la 6%.

Per ansamblu, exporturile româneşti - principala sursă de valută a ţării - au scăzut cu 16% sau, în termeni nominali, cu 5,1 miliarde de euro. Din acestea, mai mult de două miliarde de euro reprezintă pierderea provocată de reducerea exporturilor către ţările membre UE, de la 22,2 miliarde de euro în 2008 la 19,9 miliarde de euro în 2009.