Cum văd companiile Europa?

Dincolo de avantajele evidente ale pieţei unice, primul an ca membru în Uniunea Europeană a adus costuri micro şi macroeconomice pentru firmele româneşti . Inflaţia a revenit la nivelul de

Dincolo de avantajele evidente ale pieţei unice, primul an ca membru în Uniunea Europeană a adus costuri micro şi macroeconomice pentru firmele româneşti .

Inflaţia a revenit la nivelul de dinainte. Cursul de schimb are variaţii bruşte, la fel ca înainte. În general, gradul de (im)predictibilitate din economie este la fel ca înainte. Din punct de vedere macroeconomic, după aderare, situaţia nu prea s-a schimbat faţă de înainte de aderare. Cum s-a văzut însă aderarea la nivel micro?

Statistică: Venitul mediu al agricultorilor români se va reduce în acest an cu 16% faţă de 2006 - arată serviciul de statistică al UE, Eurostat. Doar bulgarii au o scădere mai mare (18%).

Pentru Felicia Stoian, din Cilibia, Buzău, statistica e şi mai dură. Lucrează împreună cu familia câteva zeci de hectare de pământ, parte în proprietate, parte luate în arendă. Are propriile utilaje. Este la zi cu informaţia, fiind contabil la primărie. Ştie ce înseamnă agricultură în Europa, acum doi ani vizitând o fermă de lângă Bonn, într-un program european.

Cu toate astea, zilelele trecute au făcut consiliu de familie, pe tema "ce facem, renunţăm la agricultură". Nu şi-au dat încă răspunsul, dar, oricum, au luat o decize grea - au vândut 60 de oi, jumătate din câte aveau, să poată asigura furajele peste iarnă pentru cele 14 vaci cu lapte. "N-a mers deloc după cum ne-am gândit, anul ăsta. Mai întâi că a fost secetă grea. Evident, asta n-are legătură cu aderarea. În schimb, are legătură faptul că tot anul n-am primit subvenţia de bovine şi nici până acum nu ştim când vine subvenţia europeană la hectar".

Felicia Stoian ştie pe propria experienţă că "autorităţile nu sunt pregătite pentru ce ne aşteaptă", ştie de problemele programelor de calculator de la APIA, cum se fac şi se refac măsurătorile parcelelor, cum trebuie alergat după medicul veterinar să înregistreze corect şi la timp crotaliile, cum statul ia din cota de lapte pe care o cumperi de la alt producător…

Cât despre Europa teoretică, mai ţine legătura cu Peter, fermierul de lângă Bonn. Ce va fi în 2008? Măcar să plouă!

Întoarcerea firmelor-fantomă?

După proiectul iniţial, Muntenia, prima cooperativă capitalistă în domeniul producţiei de carne de porc, ar fi trebuit să aibă acum 40 de ferme şi un abator propriu, toate realizate prin cofinanţare europeană. Abatorul a apărut în urmă cu câteva zile, dar nu sunt decât patru ferme funcţionale.

"Mergeau lucrurile greu şi înainte, cu aprobări şi avize, dar după aderare au apărut noi reglementări şi s-a văzut că autorităţile n-au uşurinţa de a lucra cu ele. În plus, a trecut un an şi n-au apărut fondurile structurale. Se simte un grad de nervozitate în rândul cooperatorilor noştri, care văd cum, între timp, le expiră autorizaţii pentru care au cheltuit banii degeaba", spune Mihai Lungu, preşedintele cooperativei.

Dar poate că întârzierile nu sunt chiar atât de neaşteptate: în definitiv, şi SAPARD-ul a pornit cu întârziere. În schimb, "nu ne aşteptam să vedem, odată cu aderarea, cum creşte piaţa neagră", spune Mihai Lungu, arătând că firmele-fantomă au început să acţioneze acum pe relaţia cu Europa - aduc marfă liber din UE, fără să plătească TVA în ţară.

Supliment european de costuri

Compania de Factoring a aşteptat anul 2007 pentru a aduce în România servicii noi de tipul administrarea creanţelor, managementul debitorilor şi colectarea creanţelor la scadenţă. "Dacă România nu ar fi fost în Uniunea Europeană, este posibil ca această companie să nu fi existat. Acţionarul austriac - Intermarket Bank AG - a investit numai în ţări membre UE", spune Valentin Chircă, directorul general al firmei.

El arată că 2007 a adus, în primul rând, apropierea de regulile de business şi sistemele de raportare europene. "A face afaceri după anumite reguli bine stabilite îţi creează o eficienţă sporită şi o capacitate superioară de previzionare bugetară", au precizat oficialii Companiei de Factoring.

Dar aderarea şi-a făcut simţită prezenţa şi prin majorarea cu 15% a costurilor cu forţa de muncă, pe fondul unei lipse mai mari de personal calificat. Amintim că, potrivit Eurostat, numai în trimestrul al treilea, în România, costurile cu forţa de muncă au crescut cu 23%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (locul al doilea în UE).

Lindab, producător de materiale de construcţie, şi-a văzut anul acesta majorate cu 22% costurile cu forţa de muncă, faţă de 2006.

În plus, "există în mod evident şi nemulţmiri legate de frecventele modificări legislative şi de birocraţie, care nu dau semne de ameliorare. Se pare că, după aderarea la UE, birocraţia este în creştere", spune Andrei Sulyok, director general al companiei. El arată că "nu s-a rezolvat nimic nici în ceea ce priveşe legea TVA-ului în construcţii, care în prezent favorizează importatorii în detrimentul producătorilor locali".

Fără bariere vamale, curierii s-au mişcat mai bine

Firmele de curierat fac parte din sectoarele care au trecut într-o treaptă de viteză superioară odată cu aderarea. Toate afacerile din domeniu au crescut substanţial. Companii mari, cu afaceri de zeci de milioane de euro, precum Fan Curier şi TNT România, anunţă o creştere a veniturilor cu 45%, respectiv 30%. Companii mai mici, precum Fastius Curier, se aşteaptă chiar la dublarea afacerilor. Companiile văd continuarea creşterii pieţei de curierat cu 30% în 2008.

Aceasta după ce anul acesta se încheie cu o creştere de peste 40% (de la 140 milioane de euro la 200 de milioane). "Piaţa este în creştere, dar momentul atingerii maturităţii acesteia nu este departe", spune Neculai Mihai, director în cadrul Fan Courier.

Tocmai de aceea, anul acesta a fost plin în anunţuri de fuziuni şi achiziţii de companii, inclusiv de către investitori stăini. Aderarea nu a rezolvat marile probleme, pentru sectorul de curierat, precum infrastructura slabă şi foarte aglomerată sau personalul tot mai greu de găsit.

În schimb, a adus un avantaj mult aşteptat - "înlăturarea barierelor vamale a adus un plus de rapiditate şi de performanţă, creşterea expedierilor pe relaţia UE", spune Bogdan Zafiu, director de vânzări şi marketing al TNT România.

După aderare, au "zburat" pulpele americane

După un an cu vară caniculară, altfel vorbeşti depre piaţa unică, dacă eşti îmbuteliator de apă minerală. Pentru Biborţeni, aderarea a adus un plus în ceea ce priveşte derularea contractelor comerciale în Uniunea Europeană. "Practic, ne e mult mai uşor să ne aprovizionăm cu materii prime şi materiale din spaţiul comunitar, la aceleaşi taxe şi preţuri ca şi ceilalţi europeni", spune Mădălin Simion, brand manager.

De acelaşi avantaj, al deschiderii pieţei, vorbeşte şi Haluk Akdemir, directorul general al companiei Caroli Foods, din domeniul procesării cărnii. "Aderarea a avut un impact pozitiv pe partea de aprovizionare, prin facilitarea accesului la un număr mai mare de furnizori europeni. În schimb, aderarea a venit pe fondul creşterii costurilor de operare".

Compania a crescut anul acesta cu 28%, până la 58 milioane de euro.
Eliminarea taxelor vamale face bine la competiţie. După ani buni în care importurile de carne congelată din SUA au intrat masiv pe piaţa locală la preţuri mult sub cele ale producătorilor români, din 2007, acestea au fost stopate - arată Ioan Popa, director general al producătorului de carne de pasăre Transavia.

În acest timp, importurile din Europa pentru primele şapte luni din 2007 ating nivelul de 77,8%, faţă de 23% realizat în 2006, iar în ceea ce priveşte importurile din SUA acestea au ajuns la zero faţă de 38% în 2006.

Integrarea cere consultanţă

Ensight Management Consulting, companie autohtonă de consultanţă în management, a avut, ca mai toate firmele din domeniu, un an plin.

"A fost un an provocator mai ales pentru consultanţa fiscală. Schimbările generate de armonizarea legislaţiei interne cu directivele europene au fost importante, mai ales în domeniul TVA. Chiar dacă aceste schimbări erau previzibile, complexitatea unor tranzacţii a depăşit aşteptările", spune Valeria Vîrlan, directorul de comunicare al companiei. Complexitatea noilor proceduri, dar şi impredictibilitatea mediului economic împing companiile către institutele de cercetare.

"Anul acesta am avut, într-adevăr, o creştere a numărului de clienţi din sectorul privat", spune Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicată.

Pentru domeniile aflate deja în creştere, aderarea nu a adus neapărat schimbări vizibile. Pe piaţa de training, clienţii preferă în continuare programe specifice pieţei locale, în locul celor importate şi traduse, spune Ruxandra Milca, senior consultant Ascedins România, o companie care speră ca anul viitor să crească veniturile obţinute din serviciile de training cu 20%, până la 3,6 milioane de euro.

Un an cu "Făt Frumos"

În 2007, lui Radu Penescu i-a mers mai bine afacerea de familie, Metropolis, producţie de desene animate pe calculator, inspirate din basmele românilor: a mai făcut un film, "Făt-Frumos din Lacrimă", iar vânzările au ajuns să se dubleze, la aproape 300.000 de lei.

Dar asta se explică mai mult prin intrarea în marile lanţuri de hipermarket şi mai puţin prin intrarea în UE. Totuşi, Europa pare să se vadă şi în afacerea lui: "Parcă au început să-şi facă mai bine treaba organismele care se ocupă de protecţia drepturilor de autor. Apoi, clienţii-distribuitori au început parcă să plătească la timp şi mai bine şi, în general, sunt mai preocupaţi de dezvoltarea relaţiilor de afaceri".

2007 i-a mai adus însă ceva - prima participare la Târgul producătorilor de la Cannes. "Nu pot să zic că au venit contracte imediat. Dar prima oară mergi să vezi ce aşteaptă producătorii europeni. E firesc să mă duc şi la anul, mai ales că acum merg altfel, deja ştiu cum să caut parteneri".

Companiile mari, primele la câştiguri în 2007

"Dacă ne uităm la creşterea sumelor din impozitul pe profit (34% după 11 luni), am putea spune că, pe ansamblu, companiile au avut un an "uşor pozitiv". Dar performanţele sunt mult diferite, în funcţie de mărimea firmelor sau de domeniul de activitate", arată Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicată.

Companiile mari profitabile au câştigat chiar mai mult decât în 2006, avantajate în primul rând de lipsa de concurenţă de pe pieţele româneşti. Aderarea nu a adus, dintr-o dată, o creştere a nivelului de concurenţă din pieţe, acestea rămânând în continuare dominate de doi-trei jucători importanţi, mai ales în sfera serviciilor. Pentru companiile mici şi mijlocii, în special cele care depindeau de exporturi, a fost un an greu.

Dacă anul acesta au rezistat mai mult datorită acumulărilor din trecut, 2008 va un fi un an decisiv, în care fie cresc, eventual prin fuziune, fie dispar.

Surplus contabil cu Uniunea Europeană, în realitate, deficit

Aparentul excedent de 400 milioane de euro în relaţia cu bugetul comunitar este înghiţit de deficitul de miliarde de euro în relaţia cu economia UE.

Săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor a anunţat triumfal că, într-o balanţă intrări ieşiri pe relaţia cu UE, avem un sold pozitiv. Am plătit 1,2 miliarde de euro (în virtutea obligaţiilor de participare la bugetul comunitar), am primit 1,6 miliarde de euro. De partea cealaltă, nu am cheltuit fonduri post-aderare, dar am primit un avans de circa 400 de milioane. Echilibrarea balanţei a venit din fondurile de preaderare.
La Fondurile PHARE se anunţă o cheltuire a 95% din programul pe 2005 (aproximativ 300 milioane de euro care trebuiau să fie contractate în 2007).

La SAPARD (fondurile pentru agricultură), autorităţile anunţă intrări de circa 385 milioane de euro (astfel, rata de absorbţie raportată este de 67% din totalul de 1,5 miliarde de euro alocat României). Pentru ISPA, programul de infrastructură, ministerul anunţă că valoarea totală a fondurilor solicitate Comisiei, pentru rambursare în cadrul proiectelor, a fost de 250 milioane de euro.

De asemenea, s-au semnat 53 de contracte în valoare de 533 milioane de euro (ceea ce nu înseamnă însă că banii au şi intrat efectiv - n.n).

Adunând cent cu cent, putem spune aşadar că stăm bine. Dar socoteala strict contabilă nu se potriveşte cu cea din piaţă, când luăm în calcul şi sumele intrate/ieşite ca efect al aderării.

Statistici "fără noroc"

De-o parte putem lua în calcul creşterea sumelor trimise în ţară de românii care lucrează în afară, creşteri care pot fi puse pe seama numărului mai mare de lucrători care au plecat după aderare (a venit acum rândul celor cu pregătire superioară) şi faptului că au un statut mai bun ca angajaţi europeni.

După primele 10 luni ale anului, transferurile din stăinătate au depăşit 6 miliarde de euro, faţă de patru miliarde, cu un an în urmă. Efectele aderării nu mai sunt atât de clare dacă ne referim la investiţiile stăine directe. Acestea ajunseseră, la sfârşitul lunii noiembrie, la 5,93 miliarde de euro, cu 25% mai puţin decât cu un an în urmă. E drept că anul ăsta n-am mai avut un BCR de vândut, dar nici nu putem vedem mari anunţuri de investiţii doar din simplu fapt că am intrat în UE.

Dar balanţa se dezechilibrează vizibil dacă luăm în calcul deficitul comercial record din acest an. Evident, la noi fiecare an a venit cu un record, dar 2007 s-a întrecut pe sine. Deficitul (diferenţa dintre importuri şi exporturi) de 15 miliarde de euro, după nouă luni, ne-a propulsat între primele cinci ţări din UE. Suntem în compania unor grei precum Marea Britanie, Franţa şi Italia. (Polonia, singura ţară din Est comparabilă ca dimensiuni, are un defict de doar 11,9 miliarde).

Anul trecut, defictul era de doar 9,6 miliarde de euro. Variaţia procentuală ne plasează pe primul loc în Europa, iar în valori absolute (diferenţa de 5,4 miliarde) suntem pe locul al doilea!

Nu e greu de găsit explicaţia. Datele Institutului naţional de Statistică arată că, după primele 10 luni, deficitul pe relaţia comercială intracomunitară a crescut de la 7,3 miliarde de euro, în 2006, la 12,08 miliarde, în 2007. Potrivit INS, una dintre principalele explicaţii pentru scăderea exporturilor rămâne restrângrea activităţilor în lohn, în special în ce priveşte produsele textile. O explicaţie care arată, în definitiv, că schimbarea economiei se produce încă lent.

Fără a intra în detalii macroeconomice, amintim că deficitul comercial duce la creşterea defictului de cont curent (diferenţa între ieşirile şi intrările de capital), care a ajuns, după primele 10 luni, la 13,3 miliarde de euro, cu 72% mai mult decât anul trecut. "Colaborând" cu inflaţia, care a revenit la peste 6% pe an), deficitul este responsabil pentru variaţiile bruşte de curs, dobânzile încă mari la împrumuturi şi în general impredictibilitatea economică. Iar un semn de îngrijorare vine din faptul că investiţiile străine directe de-abia acoperă acum 45% din deficitul de cont curent, faţă de aproape 90% în anii trecuţi.

Dacă luăm în calcul seceta de anul acesta (care duce la scumpirea alimentelor), criza pe pieţele financiare internaţionale (care a pus presiune pe devalorizarea rapidă a leului), scumpirea la nivel mondial a energiei etc., putem spune că n-am avut noroc de an bun. Dar, privind mai atent la economie, vedem că, în realitate, dezechilibrele economice au rădăcini adânci.

Dezechilibrele grave din economie arată lipsa de competitivitate a firmelor autohtone