La şedinţele de guvern au participat conducerile SRI şi SIE

Fostul ministru PSD al economiei, Dan Ioan Popescu, susţine că privatizarea Petrom nu ascunde nimic obscur

instituţiile financiare internaţionale. În opinia sa, scandalul generat în urma acestei privatizări are în spate o campanie de imagine şi se va stinge la fel cum s-au stins şi altele.
Adevărul: Domnule Dan Ioan Popescu, cum consideraţi că este contractul de privatizare al Petrom?
D.I.P.: Foarte bun. Este cel mai corect.
- Credeţi că a fost bine să cedăm controlul acestei societăţi?
- Da. Pentru că altfel rămâneam în continuare cu găurile negre şi şmecheriile politice. şi în loc să avem 1,5 miliarde de euro la bugetul de stat, probabil era vreun miliard prin bugetele altor indivizi. Astăzi este o societate cu transparenţă, pentru că este o societate cotată la bursă.
- Acum, când a izbucnit scandalul în jurul Petrom, dumneavoastră, care aţi fost ministru, v-aţi pus întrebarea, probabil, ce s-a întâmplat?
- Nu, am stat extraordinar de liniştit.
- Liniştit aţi stat, dar care este, în opinia dvs., dedesubtul acestui scandal?
- Campanie electorală mai departe, asta este. Mie mi se pare curios că într-o ţară în care s-au făcut privatizări aberante, în urma cărora au dispărut ramuri industriale, au dispărut fabrici, uzine, tot ce vreţi dumneavoastră, s-au privatizat nişte companii care merg foarte bine şi care, atenţie, că şi asta a fost un element de negociere cu FMI şi BM, s-au privatizat cu societăţi în care acţionari majoritari sau pachetul majoritar de acţiuni este deţinut de statele respective, de ministerele de finanţe. Deci noi ne punem problema că statul austriac, german, italian, statul francez sunt nişte infractori. Foarte bine. Dar să şi demonstrăm lucrul acesta.
- Am înţeles. Este campanie electorală, dar care este miza?
- Nu ştiu. Părerea mea este că facem, legat de aceste contracte de privatizare, un mare deserviciu ca imagine a României în UE. Asta este părerea mea. Iar eu cred că toate aceste lucruri legate de contractele de privatizare vor muri foarte rapid odată ce au ieşit publice şi vor apărea neglijenţe în serviciu, o grămadă de alte lucruri.
- Dumneavoastră credeţi că prin toată această poveste se doreşte anularea contractului Petrom?
- Nu cred. Contractul de privatizare a Petrom a fost cel mai monitorizat contract de privatizare din România. Eu nu cred că statul austriac, prin Ministerul de Finanţe, Fondul Monetar, Banca Mondială sau Comisia Europeană au avut vreun interes în a frauda sau spiona statul român. Daţi-mi voie să vă dau un citat din scrisoare, în care Fondul Monetar spune: "Coordonarea şi monitorizarea privatizării Petrom aparţin Băncii Mondiale". Eu am avut obligaţia să informez Banca Mondială. Banca Mondială însărcinată la Bucureşti a trimis datele boardului de la Washington, care şi-a dat acceptul pe anumite clauze şi pe stadiul privatizării.
SRI şi SIE ar fi putut spune "Stop!"
- Credeţi că ancheta DNA ar putea ajunge şi la dumneavoastră?
- Trebuie revăzute stenogramele de guvern, documentele oficiale ale FMI, ale BM, ale CE. În momentul în care se văd toate aceste lucruri, transparenţa procesului de privatizare este cât se poate de clară. A fost un contract care a fost monitorizat efectiv de toată UE, de Consiliu, la şedinţele de guvern au participat de fiecare dată, s-au făcut scrisori semnate de domnul Mugur Isărescu, Mihai Tănăsescu, Adrian Năstase către FMI în care se arăta stadiul privatizării Petrom. Luaţi-le, pentru că sunt documente oficiale. La şedinţele de guvern au participat conducerile SRI şi SIE. Dacă exista cea mai mică suspiciune, se putea spune "Stop! Avem o suspiciune". Dacă exista cea mai mică suspiciune, preşedinţii de comisii primeau o informare, preşedintele României primea o notificare şi nu promovau legea.
- Alte state europene au păstrat controlul asupra resurselor energetice. Noi de ce nu?
- Controlul îl avem şi noi, pentru că Petrom este societate românească, care are concesiune. Acţionariatul s-a schimbat. Ce înţelegeţi prin control? Constituţia se respectă, gazele sunt. Nu vrem să mai scoatem gaze şi ţiţei? Foarte bine. Statul român îi spune Petrom că este situaţie de criză, forţă majoră, oprim exploatarea, niciun fel de problemă. Asta înseamnă control, care a rămas. Am dat pachetul majoritar pentru că aveam nevoie de un management străin. O să mă întrebaţi de ce nu am dat numai managementul? Pentru că se fura în continuare.
- De ce în cazul statului român despăgubirile de mediu pot merge la infinit?
- Nu este cuantificat un lucru care nu se cunoaşte. Dar ca să plătesc sunt nişte condiţii foarte dure. Trebuie în primul rând să facă cercetarea un terţ, care să demonstreze că în momentul privatizării nu s-a cunoscut acest lucru. Trebuie să probeze că s-a făcut poluarea din vina societăţii, în ce an s-a făcut poluarea şi după aceea ce calculează valoarea, lucru care nu putea fi cuantificat atunci, pentru că era o necunoscută. După doi ani de zile nu a existat nicio solicitare de acest gen. Pe mine m-a intrigat că se spune: plăteşte statul român. Nu e adevărat, tocmai că aici e prevăzut foarte bine că nu se plăteşte, că trebuie demonstrat.
- Să zicem că atunci, în 2003-2004, era o altă situaţie. Acum, când nu putem să câştigăm mai mult din revedenţe...
- Ba cum să nu, doar creşte preţul ţiţeiului. Discutam de blocarea rede-venţelor pe zece ani. Există acordul petrolier şi legea respectivă care spune că nu se modifică timp de 30 de ani. Aşa este în toată lumea. Noi am negociat şi am spus că nu este valabil decât pe zece ani - deci au condiţii mai grele decât prevede acordul petrolier, cu toate că el a cerut măcar pe 15 ani - tocmai datorită rezervelor pe care le are România.
Acţiunea de aur, negociată la sânge cu UE şi FMI
- Are statul acţiune de aur la Petrom?
- Da, şi au fost negocieri foarte dure cu UE, cu FMI, dar şi cu BM, care ne-a spus la un moment dat că nu este bine să trecem această acţiune de aur. Pentru cinci ani de zile am introdus această acţiune de aur.
- Adică până în 2009.
- FMI, scrisoare din 22 martie 2004: "Cu privire la Petrom suntem îngrijoraţi de proiectul de contract-cadru propus care condiţionează prin votul super majoritar în CA externalizarea unei rafinării de care majoritatea investitorilor vor să se dispenseze. Vă sfătuim să reveniţi la această decizie, să reduceţi restricţia unei restructurări pe o perioadă de trei ani". FMI nu a fost de acord. Sunt multe lucruri care trebuie analizate.
- Vă referiţi la Arpechim?
- Da, Arpechimul trebuia închis. Dacă se vindea ca active, în momentul 2004 rafinăria Piteşti se vindea sub forma navelor vechi, deci se tăia bucăţi şi se vindea. Era supracapacitate de rafinare.
- De ce au fost evaluate rezervele de ţiţei ale Petrom la 22 dolari, la o valoare atât de mică? Nu s-a ţinut cont de…
- …Nu se ştia încă de război.
- Prin martie, la începutul lui 2003, începuse războiul.
- Nu se ştia de război. Consultantul a studiat o serie de date de la cele mai importante societăţi din lume referitor la evoluţia ţiţeiului. şi uitaţi care era această evoluţie: Administraţia de Informaţii Energetice a guvernului SUA, care mi se pare o instituţie mai mult decât credibilă, spune că preţul barilului de ţiţei va creşte de la 22 dolari, în 2003, la aproximativ 27 dolari, în 2025. Că după aceea au apărut alte fenomene… uitaţi-vă, că de-acuma a început să scadă.
- Dar deja, în 2004, în aprilie, barilul trecuse de 33 de dolari...
- Conjunctural. Noi vorbim de procesul de privatizare care a început în 2003, noi vorbim de datele care au fost la dispoziţia tuturor participanţilor la această competiţie în camera de date. Calculele au fost făcute de cele mai mari societăţi din domeniu din Europa şi din lume. Nu mă întrebaţi pe mine, nu puteam să spun eu că nu e adevărat ce zice agenţia americană sau ce spune consultantul.
- Trebuia neapărat să facem această privatizare?
- Da, a fost condiţie obligatorie în documentele Fondului Monetar, UE, ca să facem această privatizare. Pentru a obţine şi acordul de economie funcţională de piaţă, şi aceasta nu înseamnă că se face privatizarea, ci contează modul în care se face privatizarea.
- Preţul obţinut pentru distribu-ţiile de electricitate, de gaze naturale, nu a fost totuşi prea mic?
- Foarte important, cum e şi pe piaţa imobiliară de astăzi: în momentul în care noi privatizam, România nu avea certitudinea că va deveni o ţară a UE. Una e o societate, o casă sau un teren într-o ţară a UE şi alta într-o ţară care nu face parte din UE. Duceţi-vă astăzi să cumpăraţi un metru de teren în Belarus şi vă asigur că îl cumpăraţi mult mai ieftin decât în România. Deci în momentul în care s-au făcut aceste privatizări şi s-a obţinut certitudinea că şi datorită acestor privatizări România va deveni ţară a UE, preţurile s-au modificat. Dar ca să ajungem în UE a trebuit să facem inclusiv aceste privatizări.

Despre preţul gazelor naturale
Mă uitam la unii analişti care spun că era bine să păstrăm preţul gazelor, că în Belarus este preţul mult mai mic. Foarte bine, de ce nu am intrat în CSI (Comunitatea Statelor Independente - n.r.)? Putea foarte bine România să intre în CSI, să negocieze cu Federaţia Rusă să îi dea gazele cu 20 de dolari.

Despre nivelul redevenţelor din alte state europene
Una este când te duci în Kuweit sau în Libia, unde ţâşneşte ţiţeiul, nu ai nevoie de costuri legate de cercetare, de sonde, de foraj, de echipament special care să lucreze la temperaturi scăzute. Acolo poţi să ai anumite costuri şi alta este la noi. Ce avem noi, cotă procentuală din producţie? În România, aceste redevenţe sunt nedeductibile fiscal şi acest lucru este foarte important. La petrol avem între 3,5 şi 13,5%, iar la gaze între 3,5 şi 13%. În Austria, la petrol este 8%, iar gaze nu are, în Italia, unde este tot nedeductibilă fiscal, redevenţa la petrol este între 0 şi 7% în zona on-shore şi tot între 0 şi 7% în zona off-shore. Franţa, în zona on-shore între 0 şi 12%, off-shore 0%. Dar repet, este cotă procentuală, care se aplică la valoarea de piaţă din momentul producţiei.

"Probabil că astăzi nu am mai fi vândut flota"
- Aţi spus că este vorba de campanie electorală. Cine face campanie electorală?
- Foarte multă lume care nu pricepe despre ce este vorba face campanie electorală. Sunt numele care apar aproape în fiecare zi la televizor. Eu aş vrea să punctez un lucru, pentru că poate exista suspiciunea că mă refer numai la Traian Băsescu. Traian Băsescu, în opinia mea, a făcut o primă declaraţie în 2005, legat de acest lucru, care avea un caracter electoral. După aceea, în interviul pe care l-am citit la dvs., am remarcat nuanţa preşedintelui Băsescu, cu care sunt total de acord. Zice "s-au făcut erori". Tot domnia sa zice "în fiecare an, devenim mai deştepţi". În 2006, nu facem erorile din 2003, nu facem erorile din 1993, când am vândut flota. Probabil că acum nu o mai vindeam, dar domnia sa zice: "sunt două chestiuni pe care nu le-am înţeles: unu, legat de acţionariat" şi a răspuns OMV cum e cu acţionariatul. Că din acel 51% nu poate nimeni să deţină mai mult de 5% fără să fie cunoscut. Nu se pune problema că ar fi Gazprom, Lukoil sau Putin în spatele acestor 5%.
- Plus modul în care s-au vândut acţiunile.
- A doua problemă pe care a spus-o preşedintele Băsescu a fost legat de vânzarea pachetului de acţiuni, că nu este una din soluţiile consultantului. Consultantul a spus să vândă 33,34 la sută, urmat de majorare. Majorarea s-a spus că se va face până în 12 luni, dar nu putea să se considere privatizare până nu se făcea majorarea de capital social.
- Care au fost celelalte soluţii propuse de consultant?
- Consultantul a dat trei soluţii. Una a fost să se vândă pe bucăţi Petrom, separat rafinarea, distribuţia şi aşa mai departe, ceea ce însemna distrugerea societăţii, pentru că în 2003 era un excedent de capacitate de rafinare în Europa, deci era închidere imediată a acestora. Iar a treia soluţie a fost tot cu majorare de capital, dar cu pachet mai mare pentru vânzare directă.
- De ce s-a optat pentru această majorare de capital?
- Pentru că Petrom, ca şi Distrigaz, ca şi Electrica, are nevoie de investiţii foarte mari. Cum s-a făcut la Electrica Muntenia Sud, să vindem 67%, eu cred că e o greşeală. Bugetul României, la nivelul anilor 2002-2003 nu avea banii necesari pentru modernizarea Petrom aşa cum ne doream şi cum era nevoie. Atunci am spus că fondurile care sunt pentru majorare de capital rămân la dispoziţia societăţii, iar prin contract, în clauzele confidenţiale, s-a spus foarte clar cum se folosesc banii.