Cum restructurăm industria violenţei?

>> "Adevărul" şi Radio France Internationale au continuat seria dezbaterilor "Eurocafe". La Craiova am discutat cu oficialităţile despre violenţă şi securitatea cetăţeanului. Caravana RFI

>> "Adevărul" şi Radio France Internationale au continuat seria dezbaterilor "Eurocafe". La Craiova am discutat cu oficialităţile despre violenţă şi securitatea cetăţeanului.

Caravana RFI şi "Adevărul" s-a deplasat la Craiova pentru a discuta despre "industria delincvenţei" şi siguranţa cetăţeanului în municipiul care pare să fie cel mai afectat de lupte de stradă.

În timp ce autorităţile au recunoscut, mai serios, mai cu jumătate de gură, că există o problemă cu violenţa, consilierul prefectului judeţului Dolj pe probleme de rromi a încercat să explice evenimentele din Craiova prin prisma tradiţiilor comunităţii rrome. Toţi cei prezenţi au afirmat, însă, că în Dolj nu există o "industrie a delincvenţei".

Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a început discuţia destul de tranşant. Problema cu violenţele de stradă nu aparţine exclusiv unui judeţ, ci întregului aparat birocratic al statului. "Acum, problema este mai diferită decât se pune la Bucureşti.

Aceasta este o comunitate mică. (…) De aceea spun că este o problemă care nu aparţine numai poliţiei judeţene, aparţine şi guvernului, şi parlamentului, care, în regim de urgenţă, trebuie să dea nişte legi, după care sigur putem să vorbim despre implicarea poliţiei judeţene, despre modul în care, de fiecare dată când au făcut o razie în oraş şi au confiscat nu ştiu câte pistoale, bâte şi alte chestiuni, două săptămâni a fost mai linişte în oraş", a explicat Prioteasa. Părerea sa a fost mai mult sau mai puţin împărtăşită de ceilalţi participanţi.

"Şomajul e de vină"

Şeful poliţiei judeţene, comisarul-şef Georgel Enescu, a găsit o altă motivaţie decât vidul legislativ pentru valul de violenţe. Potrivit spuselor sale, şomajul şi locurile de muncă puţin atractive sunt o cauză a acestor infracţiuni. În plus, şeful poliţiei este de părere că infracţionalitatea din judeţ nu este scăpată de sub control. "Infracţionalitatea care este comisă pe raza judeţului este determinată de mai mulţi factori.

(…) Trebuie să avem în vedere şi rata şomajului, şi locurile de muncă ce sunt existente şi sunt puse la dispoziţia populaţiei, trebuie să avem în atenţie şi numărul de locuitori, aglomerarea urbană care este în momentul de faţă şi entităţile care locuiesc pe raza de competenţă, mijloacele de care beneficiază ei în sprijinul unui trai decent…

Dacă societatea nu poate să-i asigure individului mijloacele de realizare a scopului propus, acesta recurge la diverse infracţiuni, fapte pe care le comite uneori aducând atingere chiar ordinii şi liniştii publice. Infracţionalitatea care este în judeţul Dolj nu este o infracţionalitate scăpată de sub control, ultimele fapte care au fost comise au fost spontane", a afimat Enescu.

Opinia inspectorului şcolar general este şi ea similară celei a şefului poliţiei. Ersilia Oprescu spune că în şcoală nu există violenţă fizică, ci una predominant verbală. "Aş putea spune că în unităţile şcolare din judeţul Dolj ne confruntăm nu atât cu o violenţă fizică cât mai ales (şi este foarte mare şi aprofundat fenomenul) cu o violenţă verbală. Violenţă fizică aş zice că nu este atât de pregnantă în unităţile şcolare", spune Oprescu.

"Să nu lăsăm societatea civilă să se apere"

"Le spun tinerilor să-i ferească Dumnezeu ca societatea civilă să se apere. (…) Aveţi libertatea, n-o distrugeţi! (…) Poliţia lucrează cu materialul clientului. (…) Rugămintea mea este să spunem lucrurilor pe nume, să nu lăsăm societatea civilă să protejeze, adică să-şi ia măsurile necesare în care voi, tinerii, veţi fi îngrădiţi. Este dureros să fii îngrădit în libertate. Este dureros să ţi se spună ce trebuie să faci şi cum să mergi pe stradă. Noi am prins perioada asta, n-o solicitaţi!".

Aşa a sunat mesajul prefectului judeţului Dolj, Silviu Dumitru. Prefectul a subliniat importanţa educaţiei pentru tineri şi le-a transmis că, dacă "abuzează" de libertatea lor, atunci societatea va reacţiona. "Să nu cerem din partea societăţii prin acţiunile noastre - sunt liberi să facă orice - dar să se protejeze, să nu intre în anumite acţiuni care nu le fac cinste. Astea sunt lucrurile pe care în viitor societatea le va folosi ca să se protejeze: o legislaţie exagerată. O legislaţie nepermisivă, şi atunci le va îngrădi posibilitatea de mişcare", a menţionat Dumitru.

"Rromii din Oltenia sunt mai temperaţi decât oltenii"

Vasile Velcu-Năzdrăvan, unul dintre liderii comunităţii rrome din judeţul Dolj şi consilierul prefectului pe problemele rromilor, a ţinut să arate cât de importante sunt tradiţiile rromilor în explicarea diferitelor evenimente."Rromii din Oltenia sunt mai temperaţi decât oltenii. Tradiţia este mult mai practicată în Craiova şi Oltenia decât în alte judeţe ale ţării, ceea ce duce la acele impulsuri. Datorită tradiţiei, avem evenimente care se petrec din cauză că fetele se fură, în termen popular. Apoi intervine acea altercaţie a părţilor implicate", a arătat Velcu-Năzdrăvan.

"Aceste evenimente din Craiova sunt izolate, izbucnesc momentan, nu sunt pregătite din timp şi scapă de sub control. (…) În sfatul bătrânesc erau controlate, dar într-un moment a ieşit de sub controlul comunităţii", a continuat reprezentantul rromilor.

Integrare sau renunţarea la tradiţii?

Discuţia pe marginea tradiţiilor comunităţii rrome i-a încins pe Marius Pieleanu şi pe Vasile Velcu. În timp ce primul a declarat că, în mare parte, comunitatea rromă nu vrea să se integreze, Velcu a subliniat importanţa tradiţiilor pentru însăşi existenţa identităţii etniei rrome.

"În primul rând, vreau să spun că orice popor fără tradiţie nu mai există. (…) Noi respectăm Constituţia României pentru că suntem în România, dar nimeni nu poate să ia ce are o comunitate sau o naţie. Dacă va dispărea tradiţia, vom ieşi goi pe stradă. E altceva să ne referim la tradiţie. Să luăm din tradiţie un fragment, ceea ce înseamnă căsătoriile, şi altceva să ne referim la tradiţii în general", a explicat Velcu. El i-a acuzat pe membrii Partidei Romilor că nu reprezintă întreaga comunitate rromă şi că dirijează cum doresc fondurile destinate tuturor membrilor comunităţii.

"Şi noi suntem majoritari"

Un alt aspect pe care l-a menţionat Velcu-Năzdrăvan este faptul că şi rromii sunt cetăţeni "majoritari". "Evenimentele pe care le fac ţiganii apar mult mai pestriţate decât cele pe care le fac majoritarii. Nu că n-am fi şi noi tot majoritari. Şi noi suntem tot români. Nu avem altă ţară. Nu cerem teritorii. Suntem implicaţi în integrarea României. Am participat la războaie. Am făcut armată. Răspundem în faţa legilor", a spus Vasile Velcu.

"Nu există industria delincvenţei"

Toate autorităţile judeţului s-au pus de acord că în Dolj nu se poate vorbi de o "industrie a delincvenţei". "Nu există o industrie a delincvenţei în Craiova şi municipiul Dolj", a spus comisarul-şef Georgel Enescu. "Şi eu consider că nu există o industrie. Dacă ne referim la industrie la vedere, există nişte lucruri mărunte, dar nu o industrie", a întărit prefectul Dumitru.

"Am putea spune că nu există o industrie, dar există mereu aceleaşi persoane implicate de foarte multe ori", a subliniat şi preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Prioteasa. Cu toate asigurările oficialilor, la câteva zile după dezbaterea noastră, alte bătăi de stradă au apărut în Craiova.

Proiectul "Eurocafe" merge mai departe

Seria dezbaterilor "Eurocafe", organizate de "Adevărul" şi Radio France Internationale, a continuat cu o temă de interes major: violenţa şi securitatea cetăţeanului. Redactorul-şef adjunct al ziarului "Adevărul", Ovidu Nahoi, şi redactorul RFI, Dragoş Ghiţulete, au discutat pe marginea industriei violenţei şi a securităţii cetăţeanului, la Craiova, cu prefectul judeţului Dolj - Silviu Dumitru, cu preşedintele Consiliului Judeţean Dolj - Ion Prioteasa, şi cu şeful Inspectoratului de Poliţie - comisarul-şef Georgel Enescu. La discuţii au participat sociologul Marius Pieleanu, inspectorul Vasile Voinescu, consilierul pe probleme de rromi - Vasile Velcu Năzdrăvan, şi inspectorul şcolar judeţean Ersilia Oprescu.