Dacă interbelicul românesc nu ar fi existat, între Prut şi Nistru ar fi fost acum o Transnistrie mai extinsă!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Moldovenismul este o ideologie de sorginte sovietică ce, în esenţă, înlocuieşte abuziv glotonimul "limbă română" şi etnonimul "popor român" cu "limbă românească", respectiv "etnie

Moldovenismul este o ideologie de sorginte sovietică ce, în esenţă, înlocuieşte abuziv glotonimul "limbă română" şi etnonimul "popor român" cu "limbă românească", respectiv "etnie moldovenească".

Rădăcinile ei sunt sovietice, dar precursorii datează din 1908, când guvernul ţarist decide să trimită la Chişinău, în fruntea bisericii, pe Serafim Ciceagov, primul care susţine că limba locală (scrisă în litere chirilice) este de fapt "limba moldovenească" şi ea trebuie ferită de românizare, deoarece este o limbă diferită faţă de cea din România. După 1918, prin intermediul Transnistriei, ideologia moldovenistă devine principalul vector de atac politic al Kominternului.

Ideologia moldovenistă devine aproape politică de stat după 1944, iar după colapsul parţial din 1989 revine pe scenă, în 1994, când în Constituţia R. Moldova este stipulată "limba moldovenească", în ciuda faptului că în Declaraţia de Independenţă din 1991 - documentul constitutiv al statului - este stipulată "limba română". Venirea la putere a comuniştilor după 2001 încoace a însemnat resuscitarea masivă a temei - penibile dicţionare româno-moldoveneşti, manule de istorie "integrate", discursuri virulent anti-Bucureşti etc. Problema identitară este politică în R. Moldova.

Ce înseamnă în acest context depolitizarea problemei identitare? Înseamnă că nu va mai exista niciun blocaj politic nici la nivelul opţiunii şi asumării identitare, nici la nivelul exprimării publice a respectivei identităţi. Ceea ce nu este cazul acum, când toate dispozitivele statale legislative, educaţionale (cultură, curriculă şcolară) sau mediatice (cu mici şi locale excepţii) sunt puse în slujba ideologiei moldoveniste oficiale.

Depolitizarea este deci un act politic. Dar unul care să schimbe semnificativ instituţiile şi modul lor de funcţionare în R. Moldova. Abia după asta discuţia identitară reală poate să înceapă.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite