"Am dat 5.000 de euro şpagă pentru angajare la Academia de Poliţie"

DNA investighează un nou caz de corupţie în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, după ce tatăl unui ofiţer s-a autodenunţat, mărturisind că a plătit pentru angajarea

DNA investighează un nou caz de corupţie în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, după ce tatăl unui ofiţer s-a autodenunţat, mărturisind că a plătit pentru angajarea fiului său la Academia de Poliţie "Al. I. Cuza"

Ministerul Administraţiei de Interne se află sub asediul unor grave acuzaţii de corupţie. Ele vin atât din interiorul instituţiei, cum este cazul conducerii demisionare a DGA, cât şi din exterior. Astăzi, Adevărul vă prezintă un caz care aduce acuze grave şefilor Academiei de Poliţie: că angajările se fac cu şpagă. Este vorba despre un absolvent al unei facultăţi de Drept care a vrut să se angajeze în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor. După mai multe drumuri făcute la Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", tatăl tânărului absolvent a primit semnale pozitive chiar de la "şeful de cadre", care ar fi dat de înţeles că s-ar putea rezolva angajarea tânărului dacă se ţine cont de obligaţiile care se creează. Cu alte cuvinte, s-ar fi cerut şpagă. Cel puţin aşa susţine, în autodenunţul său, Mircea Radu, tatăl băiatului. Documentele depuse la dosar, declaraţiile contradictorii ale celor incriminaţi, dar şi modul în care proaspătul ofiţer afirmă că a fost "lucrat" de şefi pentru că nu a "cotizat" suficient sunt analizate de procurorii DNA.

Momentul şpăgii, prezentat de "victime"

"În urmă cu un an am fost angajat la Academia de Poliţie cu gradul de subinspector de poliţie. La scurt timp după angajare, şeful meu de birou, subcomisarul Tedi Gorunescu, mi-a spus că tatăl meu trebuie să se prezinte la şeful de la Resurse Umane, domnul comisar-şef Ion Verboncu. A doua zi, tatăl meu s-a prezentat la dl Verboncu, care i-a spus că trebuie să dea 10.000 de euro, pentru că eu am fost angajat într-un post foarte bun şi că el şi-a creat obligaţii la şeful Academiei de Poliţie, dl chestor Costică Voicu, şi la şeful Direcţiei de Resurse Umane din Ministerul Administraţiei şi Internelor, dl chestor Petrică Vizitiu. După această discuţie, la câteva zile, tatăl meu a revenit cu 5.000 de euro la dl comisar-şef Verboncu în birou şi i-a dat acestuia banii. În oficiu era şi comisarul-şef Radu Haralambie. Verboncu i-a spus tatălui meu că nu este bine cât a adus, că trebuie să mai aducă încă 5.000, altfel eu voi avea probleme la serviciu", susţine ofiţerul. Declaraţia sa este confirmată de tatăl său, care completează: "Mi-au zis că trebuie să dea mai sus, că şi-a făcut obligaţii". Practic, aici este punctul nodal al afacerii. Tatăl şi fiul susţin că nu au mai avut de unde să facă rost de diferenţa de bani. Ei spun că pentru amortizarea "investiţiei" de 5.000 de euro au fost nevoiţi să-şi închirieze casa din Bucureşti. S-au mutat la ţară, la Câmpina, de unde fac zilnic naveta în Capitală. Mircea Radu, tatăl ofiţerului destituit, îşi aminteşte momentul şpăgii: "Pe Verboncu îl cunoşteam mai de mult. Înainte de angajare mi-a bătut nişte apropouri, mi-a zis că va trebui să dau ceva, dar nu mă gândeam că or să ceară chiar atât, 10.000 de euro. Înainte mi-a zis: <> . Băiatul meu chiar a venit să facă treabă, nu să facă golănii, ca ăştia. Şi-a adus la birou calculator cumpărat pe banii lui, a dat 120 milioane pe el. Şi acum, calculatorul este la Academia de Poliţie", declară Mircea Radu.

Motivele destituirii sunt cusute cu aţă albă

Faptul că subinspectorul Bogdan Radu a fost destituit la doar câteva săptămâni de la angajare este la fel de dubios. E greu de crezut că cineva care şi-a dorit atât de mult să se angajeze în poliţie nu şi-ar fi luat funcţia în serios şi ar fi tras chiulul medical imediat după angajare. Mai mult, Bogdan Radu susţine că şi-ar fi adus chiar computerul personal la biroul din Academia de Poliţie, pe care nici azi nu şi l-ar fi recuperat. În fine, la scurt timp după angajare, Bogdan Radu s-a îmbolnăvit, în timp ce urma cursuri postuniversitare. Nu s-a putut prezenta în continuare la aceste cursuri, astfel încât a cerut concediu medical, în baza certificatelor medicale emise de medicul de familie. Între timp, scena şpăgii se derulase, în urmă rămânând tensiunile din ambele tabere, generate de completarea sumei "investite", cu încă 5.000 de euro. Destituirea ofiţerului s-a făcut ca urmare a "absentării nemotivate, în perioada 11-25.05.2006, de la "Cursul de pregătire bază", pe care trebuie să-l parcurgă ofiţerii încadraţi din "sursă externă".

Problema celor care au luat această decizie în Consiliul de Disciplină constă în aceea că, acum, ofiţerul, susţinut de tatăl său, acuză că s-au depus certificate medicale, fiind înmânate "şefului de cadre", Ioan Verboncu, cel despre care Radu susţine că a fost mituit, dar nu suficient. Mai mult, ofiţerul acuză că Verboncu a refuzat să prezinte certificatele medicale Consiliului de disciplină, pentru a facilita destituirea lui Bogdan Radu. Dar, chiar şi aşa, destituirea ofiţerului s-a făcut pripit. Într-un răspuns trimis lui Mircea Radu, ca urmare a unui memoriu depus de acesta, Constantin Manoloiu, şef al Corpului de Control al MAI, susţine că ofiţerul "a fost invitat în data de 28.09.2006 pentru a prezenta eventuale documente care să justifice absenţele"… Or, în data de 28.09.2006, subinspectorul Bogdan Mircea era destituit de 15 zile! Aceasta este doar una dintre neconcordanţele prezente în dosar. Artizanii destituirii ofiţerului sunt cei care, deşi îl dăduseră afară din poliţie, încercau totuşi să-l mute la IPJ Prahova. Asta e o altă ciudăţenie, pentru că ofiţerul nu putea fi mutat atât timp cât se afla sub tutelă, neavând nici stagiul de pregătire efectuat.

La fel de ciudate sunt abordările Corpului de Control al MAI asupra cazului, condus de controversatul chestor Constantin Manoloiu. Acesta, practic, nu a făcut nimic altceva decât să gireze jocurile celor din Academie, sub expresia-paravan: "…soluţionarea excede competenţelor instituţiei noastre, fiind necesar să vă adresaţi instanţei de contencios administrativ". Mircea Radu susţine că nici audienţa obţinută la un alt controversat chestor, Anghel Andreescu, nu a avut niciun folos. Acesta din urmă ar fi îndemnat la… linişte, până la o nouă concluzie a Corpului de Control.

Rectorul Costică Voicu: "Întrebaţi la DNA"

Am încercat să vorbim şi cu chestorul principal Costică Voicu, rectorul Academiei de Poliţie, dar acesta a refuzat să discute detalii despre caz: "Vă rog să vă adresaţi la DNA. Luaţi-o pe scară normală, eu n-am ce să vă spun, de vreme ce dosarul face obiectul cercetării DNA. Nu am ce să vă spun mai mult decât ce am trimis la Parchet. Aceasta este traiectoria normală, dacă doriţi să scrieţi ceva", ne-a declarat chestorul Voicu.

Ion Verboncu: "Trebuie să şi demonstreze treaba asta! E o răzbunare!"

Şeful biroului de Resurse Umane de la Academia de Poliţie, Ion Verboncu, susţine că este vorba de o răzbunare a tatălui fostului subinspector, pentru că acestuia i s-a desfăcut contractul de muncă: "Trebuie să şi demonstreze treaba asta, că i s-a cerut şi a dat mită", ne-a declarat comisarul-şef Verboncu despre acuzaţia de luare de mită. "Din punctul lui de vedere, stau lucrurile aşa, din punctul nostru de vedere, lucrurile stau altfel: el nu a mai venit la serviciu. Nu a prezentat absolut nimic, a adus nişte certificate de concediu medical, după ce a fost judecat în Consiliul de disciplină din instituţie şi după ce s-a propus trecerea în rezervă", ne-a declarat şeful biroului de Resurse Umane de la Academia de Poliţie. Comisarul Verboncu mai susţine că subinspectorul Radu i-a cerut o adeverinţă că este angajat la Academia de Poliţie ca să se interneze la Spitalul Militar şi că Bogdan Radu nu a fost internat acolo.

Istoricul şpăgilor la Academia de Poliţie

La Academia de Poliţie au mai fost câteva scandaluri de corupţie.

În februarie 2004, PNA, condus pe atunci de Ioan Amărie, s-a confruntat cu un prim caz de corupţie la Academia de Poliţie. Este vorba de cazul "Sultan", dosar în care subcomisarul Titi Sultan, fost asistent la Catedra de Drept Public şi Relaţii Internaţionale a Academiei de Poliţie, a fost arestat pentru trafic de influenţă.

"Anchetatorii au reţinut faptul că, în luna iulie 2002, inculpatul a pretins şi primit, în mod repetat, de la mai mulţi absolvenţi ai Facultăţii de Drept din Academia de Poliţie, sume de bani cuprinse între 400 şi 600 USD pentru a interveni pe lângă membrii comisiilor de reexaminare a lucrărilor de licenţă în vederea obţinerii unor note de promovare a acestora la disciplinele Drept penal şi Drept civil".

Anchetatorii au mai stabilit "şi faptul că inculpatul a pretins mai multe sume de bani de la un ofiţer de poliţie din cadrul Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Satu Mare pentru obţinerea şi comunicarea subiectelor la examenul de admitere la Academia de Poliţie pentru anul universitar 2000-2003". Ancheta din 2004 a mai pus în lumină şi un al treilea aspect legat de "afacerea Sultan": doi ofiţeri ai Poliţiei Judiciare a PNA au beneficiat şi ei de astfel de facilităţi din partea traficantului de influenţă cu epoleţi Titi Sultan. Reţeaua "Angheloiu". Un alt caz de corupţie a fost descoperit în vara anului 2005. Este vorba de cazul "Angheloiu-Bratu". Din probele administrate atunci a rezultat că Marian Angheloiu, fost vicepreşedinte în cadrul Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare (CNEAA), "a pretins şi primit în două tranşe suma totală de 6.200 de euro de la inculpatul Bratu Lucian - asistent universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Ecologice <> din Iaşi - arestat în cauză -, sumă primită în scopul de a fi dată unui cadru universitar al Academiei de Poliţie <> Bucureşti, pentru a se interveni în vederea obţinerii unor note de promovare la examenul de licenţă, sesiunea iulie 2005, în cazul a şase studenţi de la Universitatea Ecologică <> Iaşi".