"Nu cumpărăm în străinătate doar pentru câştig pe termen scurt"

Liderul de la Astana, Nursultan Nazarbayev, face mâine o vizită oficială în România. Prezenţa sa capătă şi mai multă greutate pentru că are loc la doar câteva zile după ce Comisia

Liderul de la Astana, Nursultan Nazarbayev, face mâine o vizită oficială în România. Prezenţa sa capătă şi mai multă greutate pentru că are loc la doar câteva zile după ce Comisia Europeană a aprobat preluarea Rompetrol de către compania kazahă KazMunaiGaz. "Adevărul" vă prezintă, în exclusivitate, un interviu cu Nursultan Nazarbayev, care vorbeşte despre cea mai mare achiziţie externă din istoria ţării sale.

Adevărul: Veniţi în România pentru a semna o serie de acorduri între cele două ţări, majoritatea economice. În afară de faptul că reprezintă accesul direct spre pieţele europene, de ce este România atât de importantă pentru Kazahstan şi cum se poate materializa un astfel de parteneriat?

Nursultan Nazarbayev: Rolul României, ca de altfel şi cel al întregii regiuni a Europei Centrale şi de Est în Uniunea Europeană, este în creştere. Autoritatea ţării în afacerile externe a crescut, fapt care se datorează chiar României, care şi-a îndeplinit cu succes rolul de preşedinte al OSCE, al Consiliului de Securitate al ONU, al Comitetului Miniştrilor al Consiliului Miniştrilor, al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, dar şi rolului activ în politica externă asumată de Bucureşti.

Suntem foarte impresionaţi de mediul economic şi de afaceri vibrant de aici din România şi ştiu că liderii de afaceri care mă însoţesc în această vizită vor discuta şi despre oportunităţile unui parteneriat. Putem construi parteneriate.

Putem construi, de asemenea, puternice legături economice între cele două ţări. Achiziţia a 75% din acţiunile Rompetrol Group TRG de către compania naţională KazMunaiGaz deschide noi oportunităţi de cooperare şi pentru alte firme româneşti şi kazahe. Vizita mea în România este foarte importantă pentru că poate duce la o mai mare cooperare între ţările noastre.

- Potrivit unor analişti, Europa Centrală este îngrijorată de posibilitatea ca ţara dumneavoastră să vândă la un moment dat Rusiei activele petroliere pe care le-a cumpărat, inclusiv Rompetrol. Cum comentaţi?

- Doar pentru că avem o relaţie bună cu Rusia asta nu înseamnă că astfel de temeri sunt fondate. Noi nu cumpărăm active în străinătate doar pentru un câştig pe termen scurt. Kazahstanul are o viziune pe termen lung a propriei dezvoltări şi această viziune include şi investiţiile în afara graniţelor.

Vreau să menţionez aici că, în sfera energiei, Kazahstanul ar vrea să fie pentru Rusia un partener, şi nu un competitor. Orice altă poziţie ar fi neproductivă, având în vedere că majoritatea rutelor noastre de transport traversează teritoriul rusesc.

- Kazahstanul şi Turkmenistanul au semnat deja un acord pentru ca uriaşele rezerve din Marea Caspică să fie pompate prin Rusia. Uniunea Europeană vrea însă să fie mai puţin dependentă de Rusia pe probleme de energie şi încearcă să construiască alternative, precum conducta Nabucco. Turcia vrea, de asemenea, să-şi diversifice furnizorii de energie.

Care este poziţia Kazahstanului în această problemă? Va participa ţara dumneavoastră la proiectul conductei de gaze naturale transcaspice care ar trebui să ocolească Rusia?

- Până în 2015, Kahastanul vrea să devină unul dintre cei mai mari exportatori de hidrocarburi. Din acest motiv, diversificarea rutelor de transport şi cautarea unor rute alternative pentru livrarea hidrocarburilor pe pieţele globale sunt o prioritate pentru dezvoltarea economiei naţionale.

Poziţia noastră e că proiectele alternative trebuie să fie economic sustenabile, posibile din punct de vedere tehnic şi să prezinte siguranţă ecologică. Pragmatismul este o prioritate. În general, Kazahstanul şi Europa au opinii similare vizavi de sporirea securităţii energetice.

Înţelegem politica energetică europeană în relaţia cu Asia Centrală, care ia în considerare nevoile Uniunii Europene în contextul surselor de energie alternative şi al asigurării unor surse de energie demne de încredere. Toate aceste discuţii nu sunt simple, dar pot fi găsite soluţii care să se dovedească benefice pentru toate părţile implicate.

În ce priveşte proiectul transcaspic, este dificil să vorbeşti despre termene concrete şi caracteristici tehnice înainte ca statutul legal al Mării Caspice să fie decis. Apropo de asta, Summitul şefilor de stat din regiunea caspică de la Teheran, care a avut loc luna trecută, este promiţător. Şefii celor cinci ţări caspice au căzut de acord să iniţieze un dialog pentru a rezolva chestiunile problematice legate de Marea Caspică.

- Luna trecută i-aţi spus premierului italian, Romano Prodi, că nu există niciun plan de revizuire a contractului încheiat cu consorţiul condus de Eni. Poate fi rezolvată această dispută fără renegocierea contractului? Cum?

- Cumva, toată lumea uită că problema a fost creată chiar de investitori, care ar fi trebuit să înceapă producţia în 2005. Acum, vor să mute acest termen pentru 2010 sau 2011. În acest caz, Kazahstanul pierde uriaşele câştiguri pe care ar fi trebuit să le obţină conform contractului. Acum, se pune problema cum ar trebui să compenseze investitorii aceste pierderi.

Aşa e corect. Cum negocierile sunt în desfăşurare, să aşteptăm finalizarea lor. În orice caz, sperăm ca rezultatul să permită tuturor să se concentreze la ceea ce au cu adevărat de făcut - dezvoltarea rezervei Kaşagan. Realizarea acestui proiect n-ar trebui să lezeze interesele legale ale Kazahstanului.

"Kazahstanul devine centrul financiar al întregii regiuni Asia Centrală"

- Parlamentul de la Astana a aprobat recent o lege care permite guvernului să anuleze contracte încheiate cu companii străine, dacă decide că acesta ameninţă siguranţa naţională. Nu vă este teamă că un astfel de cadru legislativ ar putea pune pe fugă investitorii străini?

- Kazahstanul garantează inviolabilitatea tuturor contractelor existente şi viitoare din ţara noastră. Noua lege nu înseamnă, sub nicio formă, că guvernul kazah îi va da afară pe investitorii străini. Guvernul a explicat în numeroase ocazii că respectarea obligaţiilor contractuale este o condiţie necesară pentru continuarea cooperării cu toţi partenerii.

Scopul noului act legislativ este de a proteja interesele naţionale în domeniul resurselor naturale în cazul în care companiile, prin acţiunile lor, afectează semnificativ interesele economice ale Kazahstanului, lucru care ar reprezenta o ameninţare la adresa siguranţei naţionale. Mai simplu spus, în cazul în care companiile străine încalcă termenii unui contract din Kazahstan.

Pot să vă asigur că această legislaţie nu încalcă în niciun fel prevederile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) sau angajamentul nostru faţă de principiile OMC, la care vrem să aderăm. Vreau să mai menţionez că ţara noastră a fost al şaptelea stat care a ratificat Tratatul Cartei Energetice în august 1996. Acesta îi protejează pe investitorii străini de riscurile noncomerciale, cum ar fi tratamentul discriminatoriu, exproprierea directă sau indirectă sau încălcarea contractelor individuale de investiţii.

- Din fostele state sovietice, Kazahstanul este una dintre economiile care a performat cel mai bine, datorită unui boom al petrolului. Dar cum plănuiţi să diversificaţi economia?

- Suntem conştienţi că dezvoltarea economică bazată pe resurse nu poate garanta Kazahstanului o creştere sustenabilă. Dacă ne uităm la preţurile mari la energie de astăzi, mulţi uită cum era în urmă cu 10 ani. Pe atunci ne-a fost foarte greu să susţinem şi uneori chiar să reînviem sectoare întregi ale industriei. Unul dintre punctele-cheie ale politicii noastre este transformarea la scară largă a modelului economic.

Credem că o creştere sustenabilă ne va permite să ne diversificăm producţia, dar şi să inovăm şi să introducem noi tehnologii, precum şi să creştem calitatea forţei de muncă. De câţiva ani implementăm un program pentru dezvoltare şi cercetare industrială prin care am creat peste 600 de companii industriale. Sperăm, de asemenea, să creăm şi să dezvoltăm câteva zeci de mari companii de export, care să fie competitive pe pieţele mondiale.

Îndeplinim toate condiţiile necesare pentru asta. Ca rezultat al reformelor, Kazahstanul are un bun climat investiţional, un sector bancar puternic şi bine pus la punct, care devine centrul financiar al întregii regiuni Asia Centrală. Am iniţiat procesul de privatizare la scară largă, reforme fiscale complexe, am creat un sistem de instituţii guvernamentale de dezvoltare, solide din punct de vedere financiar, şi am reformat sistemul juridic pentru a creşte siguranţa investiţiilor financiare.

- Kazahstanul are puternice legături economice şi politice cu Rusia. Şi cu toate acestea, cel mai mare investitor străin din ţară este SUA, urmată de Uniunea Europeană şi apoi Rusia. Mai mult decât atât, aveţi o graniţă comună cu China, un gigant economic. Dar când vine vorba de politică, aceste ţări au deseori interese diferite sau chiar opuse. Cum faceţi să le împăcaţi pe toate?

- Unul dintre secretele succesului kazah este politica externă echilibrată, pragmatică şi constructivă. Relaţiile noastre cu celelalte ţări se bazează pe atuurile reale ale Kazahstanului şi evaluarea atentă a situaţiei geopolitice regionale şi globale.

În ultimii ani, am construit relaţii predictibile cu toate ţările mari şi cele vecine, fără să subminăm interesul naţional. Astfel ne-am asigurat cele mai benefice condiţii pentru realizarea unor ample reforme sociale, economice şi politice.

- Statul kazah candidează pentru preşedinţia OSCE în 2009. De ce este această poziţie importantă pentru Kazahstan şi pentru rolul pe care îl joacă în Asia Centrală?

- Kazahstanul a făcut paşi mari spre modernizarea economică, socială şi democratică. În prezent, este unul dintre cele mai de succes modele de ţară aflate în tranziţie către democraţie şi economie de piaţă. Acordarea acestui mandat ar trimite şi vecinilor noştri un semnal important că OSCE este o organizaţie care îşi preţuieşte toţi membrii.

Noul statut ar demonstra celorlalte state din regiune că stabilitatea şi democraţia pot face casă bună, în timp ce noi toţi ne străduim să le oferim o viaţă mai bună copiilor şi nepoţilor noştri. Kazahstanul va continua să se mişte în direcţia liberalizării. Acesta este angajamentul nostru principal şi pe care ni-l asumăm.

Rompetrol ne va permite să creştem mai repede pe pieţele europene

- Aţi menţionat achiziţia participaţiei de 75% din Rompetrol făcută de KazMunaiGaz. Este una dintre cele mai mari achiziţii din istoria Kazahstanului, dar face ea parte dintr-o strategie mai amplă de extindere a companiilor kazahe pe pieţele europene?

- Kazahstanul este unul dintre cei mai mari exportatori de hidrocarburi şi rolul nostru pe piaţa energetică europeană nu va face nimic altceva decât să crească. Kazahstanul este, bineînţeles, interesat de o prezenţă stabilă în sectoarele economice atractive. Achiziţia a 75% din Rompetrol Group ne va permite să pătrundem în zonă şi să creştem apoi mai repede pe pieţele din Balcani şi din regiunea Mării Negre şi Mării Mediterane.

- Cum va influenţa această schimbare în acţionariat dezvoltarea companiei româneşti?

- Unul dintre motivele pentru care KazMunaiGaz a decis să investească în Rompetrol este faptul că vorbim despre o companie bine gestionată şi eficientă. Ştiu că venirea celor de la KazMunaiGaz va contribui la dezvoltarea dinamică a grupului - există la partenerii români şi kazahi voinţă, resurse şi know-how-ul necesar.

Preşedinte pe 7 ani, cu 91,15% din voturi

Nursultan Nazarbayev, în vârstă de 67 de ani, este un personaj politic care şi-a atras numele de ultimul conducător de mână forte din Asia Centrală. El a câştigat, în decembrie 2005, un al treilea mandat prezidenţial, pe şapte ani, cu 91,15% din voturi. Practic, din 1991 şi până acum, noul stat independent Kazahstan nu a cunoscut un alt lider, iar în ţara sa nu s-au desfăşurat niciodată alegeri care să respecte standardele internaţionale.

Anul acesta, în mai, parlamentul kazah a votat, într-o proporţie covârşitoare, pentru a-i permite lui Nazarbayev să candideze la preşedinţie de câte ori vrea. Într-adevăr, ţara pe care o conduce trece printr-un adevărat boom economic, iar standardul de viaţă al kazahilor bate statisticile din regiune, dar regimul politic a rămas mult în urma dezvoltării economice.

Presa internaţională spune că familia lui Nazarbayev controlează cele mai importante afaceri, că cea mai mare parte a mass-mediei este controlată de stat şi reclamă decesele suspecte a doi importanţi lideri politici ai opoziţiei din Kazahstan.

Un lider pentru liniştea kazahilor

Despre primul preşedinte al Republicii Kazahstan, Nursultan Nazarbayev, se spune că este cel mai modern şi mai modest dintre vecinii săi.

Dacă răposatul lider turkmen, Saparmurat Nyazov, şi-a construit statui din aur, în Kazahstan nu există decât portrete cu Nazarbayev pe străzi şi două muzee dedicate personalităţii sale. La prăbuşirea Partidului Comunist, Nazarbayev s-a autodeclarat democrat, deşi democraţia nu este tocmai valoarea cu care Occidentul îl asociază.

Kazahstan

Suprafaţă: 2,7 milioane de kilometri pătraţi

Populaţie: 15,4 mil. locuitori

PIB (2006): 52,6 miliarde dolari

Valoarea exporturilor (2006): 35,5 miliarde dolari

Valoarea importurilor (2006): 22 miliarde dolari

Rezervele naţionale de petrol (2006): 10,1 miliarde dolari

Creştere economică (2006): 9%