Programele de sănătate, afacere de miliarde numai pentru băieţii deştepţi

Ex-preşedintele CNAS, dr. Cristian Vlădescu: "Nicolăescu mi-a pus beţe în roate ca să controleze sistemul de asigurări" Adevărul vă dezvăluie una dintre reţetele de făcut bani în

Ex-preşedintele CNAS, dr. Cristian Vlădescu: "Nicolăescu mi-a pus beţe în roate ca să controleze sistemul de asigurări"

Adevărul vă dezvăluie una dintre reţetele de făcut bani în România: pe spatele bolnavilor. Schema este simplă: se acceptă doar firmele care să asigure necesarul de medicamente în sistemul sanitar autohton, astfel încât, pe viitor, acestea să fie singurele cu experienţa necesară ce vor îndeplini condiţiile unei licitaţii cu dedicaţie. Profitul? Sute de milioane de euro, fără frică de concurenţă. Ultimul tun s-ar fi vrut să se dea la începutul acestei săptămâni, când CNAS intenţiona să cadorisească, prin "licitaţie", doar companiile agreate cu reînnoirea contractelor de tip monopolist.

De ani şi ani la rând, guvernele, indiferent de coloratura lor politică, s-au bătut cu pumnul în piept că vor găsi soluţii la problemele din sistem. Degeaba. Subfinanţarea sistemului sanitar şi corupţia au rămas viruşii fără antidot ai sistemului medical românesc de foarte mult timp.

Un exemplu edificator în acest sens este ceea ce intenţionează să facă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu banii contribuabililor pentru programele şi subprogramele naţionale cu scop curativ finanţate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Dacă în iunie 2003, CNAS licita cele mai scumpe medicamente grupate pe programe ca cele pentru SIDA, leucemie sau diabet, în 2007, diriguitorii fondurilor pentru sănătate pregătesc o nouă lovitură, de data aceasta valoarea "potului" pus la bătaie pentru firmele de medicamente fiind de un miliard de dolari.

Condiţii pentru "siguranţa" licitaţiei

La începutul săptămânii în curs, mai exact luni, 19 februarie, CNAS avea programată licitaţia naţională organizată pentru achiziţia publică de medicamente şi materiale sanitare aferente subprogramelor naţionale de sănătate. Printre acestea şi cea pentru programul tratamentelor oncologice. În mod inexplicabil, chiar în ziua licitaţiei, instituţia de stat a amânat "concursul" pentru programele de sănătate. Motivul? Prea multe contestaţii depuse de participanţi la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Cum era de aşteptat, când în România vine vorba despre licitaţii, apar şi problemele legate de "condiţiile" necesare câştigării pachetului financiar de la stat, care pentru anul 2007 atinge un nivel de 1.205.145.472 RON.

A devenit un "obicei" în administraţia autohtonă ca cei care au pâinea şi cuţitul, în cazul de faţă reprezentanţii CNAS, să facă regulile jocului după bunul lor plac, pentru ca acestea să aibă efectele scontate. În cazul de faţă, Departamentul de licitaţii din cadrul CNAS s-a gândit iniţial să îngreuneze participarea companiilor nedorite la subprogramul oncologic, "fabricând" un caiet de sarcini cu nişte condiţii care de care mai greu de îndeplinit de către concurenţii neagreaţi. Exemplu concret este conţinutul punctului 6.6 din fişa de informaţii privind experienţa similară în domeniu a firmelor înscrise la licitaţie. Am putut afla mai exact din formularul 9, secţiunea 3 a documentaţiei necesare respectării condiţiilor din caietul de sarcini, faptul că CNAS solicită ca ofertanţii să facă dovada că, în perioada 2004-2005, au încheiat şi îndeplinit un contract cu obiect furnizarea de medicamente oncologice în valoare egală sau mai mare de 130.000 de euro.

Concurenţa "a iertat" programul oncologic

De aici derivă practic "dezinteresul" CNAS de a garanta practica concurenţială în privinţa licitaţiei. Şi asta pentru că ultima licitaţie organizată în ţara noastră, de exemplu pentru subprogramul oncologic, a avut loc în vara anului 2003. De atunci, spitalele din România au lucrat numai cu o mână de societăţi comerciale, patru la număr, dintre care una s-a comportat pe piaţă ca un monopol. Ţinând cont de faptul că în ţara noastră medicamentele oncologice se distribuie numai prin unităţile spitaliceşti, este lesne de înţeles că nicio altă companie nu a putut, indiferent de eforturi, să capete un alt contract în acest domeniu decât cele existente deja în sistem. Astfel că de experienţă în domeniul distribuirii de medicamente nu se mai poate vorbi! Practic, condiţia CNAS este unidirecţională şi poate fi îndeplinită doar de companiile deja intrate în sistem. Adică, Relad, Farmexim, Sindan şi Dita. Aceleaşi care au câştigat şi licitaţia din anul 2003, organizată de Ministerul Sănătăţii.

Programele de sănătate în 2007 ating nivelul de un milion de RON

Programele naţionale şi subprogramele naţionale cu scop curativ finanţate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate vor costa, în anul 2007, peste un milion de lei.

Fondurile disponibile de 1.153.030,58 ron sunt împărţite astfel:

- tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA va avea destinaţi 118.421,40 lei

- tratamentul bolnavilor cu tuberculoză - 13.184.63 lei

- tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare prin chirurgie cardiovasculară şi prin cardiologie intervenţională şi electrofiziologie - 40.445,70 lei

- tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice - 290.242,75 lei

- pentru bolnavii cu boli neurologice şi cei cu scleroză multiplă vor fi alocaţi 54.583,13 lei.

- tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat se va face în limita a 211.718,68 lei

România are 11 programe şi subprograme naţionale cu scop curativ, printre acestea mai numărându-se şi tratamentul bolnavilor de hemofilie, tratamentul osteoporozei şi tratamentul prin transplant de organe.

Acele disfuncţiuni înregistrate în sistemul de sănătate, pe baza cărora am fost revocat din funcţie, nu există. Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, mi-a pus beţe în roate ca să controleze sistemul de asigurări
dr. Cristian Vlădescu, proaspătul demis, preşedintele CNAS

Sindan, "salvatorul" oncologiei

Unul dintre cele mai importante programe Naţionale de Sănătate este cel oncologic. "Specialistul" ultimilor ani în distribuţia medicamentelor oncologice pentru spitalele româneşti este compania Sindan, care a livrat aproape 80% din necesarul produselor oncologice în sistemul sanitar autohton.

Potrivit datelor existente la nivelul CNAS, compania a practicat permanent preţuri aproape de nivelul maxim admis de legislaţia în vigoare în toate contractele cu statul. În lipsa unei concurenţe reale pe piaţa românească, compania Sindan a realizat, numai în anul 2004, vânzări pe programul oncologic de nu mai puţin de 70 milioane de dolari, practicând o marjă a preţurilor între 20 şi 30 la sută. Deşi, în mod normal, CNAS ar fi trebuit să organizeze pentru fiecare an în parte alte licitaţii, diriguitorii banilor din sănătate au prelungit contractul-cadru prin acte adiţionale lunare, preferând, în mod inexplicabil, să cheltuiască fondurile publice alocate pentru anii 2004-2005 pe aceleaşi preţuri maximale practicate de Sindan. Astfel, compania primeşte şi pentru anul 2005 "dreptul" de a fi cel mai mare distribuitor al medicamentelor oncologice, ceea ce duce la cheltuirea altor 80 milioane de dolari din banii publici. Adică un plus în volumul vânzărilor între 10 şi 20 milioane de dolari pentru companie. "Tratamentul" administrat de CNAS firmei Sindan a continuat şi în 2006. Potrivit datelor din rapoartele unor institute de statistică private, valoarea alocată de CNAS prin intermediul actelor adiţionale a ajuns să atingă nivelul de 100 milioane de dolari. Lipsa licitaţiilor electronice din perioada anului 2003 şi garanţia continuării contractelor cu statul prin actele adiţionale au crescut cota de piaţă a Sindan, ceea ce a dus la achiziţionarea societăţii de către colosul islandez Actavis, suma tranzacţiei fiind de 147,5 milioane de euro. Reprezentanţii Actavis în România susţin însă că firma Sindan nu s-a comportat niciodată ca monopol pe segmentul pieţei medicamentelor oncologice. "Nu avem poziţie de monopol. Consiliul Concurenţei a efectuat anul trecut un control chiar pe această problemă, iar concluziile instituţiei nu au subliniat acest aspect. Cota de piaţă pentru produsele proprii Sindan este de 40%. În privinţa distribuţiei încă nu avem cifrele exacte în momentul de faţă", a declarat, pentru Adevărul, Irina Gheorghe, directorul de relaţii publice Actavis în România.

CNAS: Am impus condiţiile pentru a limita participarea la licitaţie

"Nu poţi să nu ceri experienţă similară când este vorba despre sume de bani imense la licitaţia naţională pentru programele de sănătate. Experienţa chiar este un punct foarte important în departajarea societăţilor comerciale înscrise. Este de bun-simţ să te asiguri că la licitaţia naţională nu vor veni firme care au avut de-a face cu şuruburi sau mai ştiu eu ce. Când vorbim despre faptul că firmele trebuie să aibă experienţă similară în businessul cu medicamente oncologice înseamnă că acestea pot face dovada că au aprovizionat şi sistemul farmaceutic, cu medicamente, nu neapărat din lista programelor de sănătate. În privinţa pragului minim de 130.000 de euro a contractelor societăţilor în ultimii trei ani, s-a impus această condiţie pentru a limita participarea la licitaţie a firmelor pentru că se consideră că aceasta este un semn de bonitate", ne-a precizat Augustul Costache, purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Cristian Vlădescu, demis de Tăriceanu

Premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a demis, luni, pe preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Cristian Vlădescu. Acesta a fost revocat şi din funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al instituţiei. În locul lui a fost numit Vasile Ciurchea, fost director executiv al CNAS în perioada 2003-2005. Proaspătul demis a declarat ieri că "acele disfuncţiuni înregistrate în sistemul de sănătate, pe baza cărora a fost revocat din funcţie, nu există. Am argumente să spun că ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a prezentat date eronate primului-ministru". Vlădescu a exemplificat cu declaraţia recentă a primului-ministru care spunea că în 2006 au rămas fonduri necheltuite pentru Sănătate. Actele arată că execuţia bugetară a CNAS pe anul trecut a fost de 99,9%. Potrivit lui Vlădescu, ministrul sănătăţii, la propunerea căruia s-a făcut demiterea sa, ar fi fost deranjat de faptul că nu poate avea control asupra CNAS, instituţie pe care şi-ar fi dorit-o a fi un departament al ministerului. "Ministrul Nicolăescu mi-a pus beţe în roate pentru a mă schimba din funcţie ca să controleze sistemul de asigurări. Declaraţiile făcute de acesta, printre care şi cele referitoare la existenţa unei crize a medicamentelor compensate şi gratuite, sunt aberante şi false".