Plătim 42.000.000 de euro pentru megaescrocheria FNI

Instanţa supremă a decis despăgubirea a 21.348 de foşti deponenţi la Fondul Naţional de Investiţii Un episod din megaescrocheria FNI s-a încheiat miercuri seară, la instanţa

Instanţa supremă a decis despăgubirea a 21.348 de foşti deponenţi la Fondul Naţional de Investiţii

Un episod din megaescrocheria FNI s-a încheiat miercuri seară, la instanţa supremă, când judecătorii au dat câştig de cauză într-un proces comercial intentat în urmă cu peste 6 ani de Asociaţia ANI - FNI. Procesul penal mai are de trecut etapa Curţii de Apel Bucureşti, unde 130.000 de păgubiţi FNI aşteaptă să-şi recupereze banii. Lansat pe piaţă sub sloganul "Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine", FNI avea să devină, în mai 2000, cel mai mare coşmar al peste 300.000 de investitori, care şi-au pierdut banii. Unde au ajuns zecile de mii de miliarde de lei nu se ştie nici până astăzi, cert este că despăgubirile vor fi plătite de stat, mai exact din buzunarele contribuabililor, întrucât cu câteva luni înainte de prăbuşirea Fondului, societatea care administra FNI - SOV Invest, a încheiat un contract cu CEC prin care acesta garanta sumele depuse la FNI, inclusiv dobânzile. După prăbuşirea FNI, AVAS a preluat, prin lege, toate drepturile şi obligaţiile CEC în cazul FNI.

Soluţie irevocabilă după şapte ani de procese

Statul român, prin AVAS, trebuie să plătească despăgubiri în valoare de peste 42 milioane de euro celor 21.348 de membri ai Asociaţiei Naţionale a Investitorilor FNI, ca urmare a deciziei definitive şi irevocabile a instanţei supreme. Asociaţia a obţinut în instanţă recunoaşterea contractului prin care CEC garanta restituirea investiţiilor la SOV Invest, recuperarea integrală de către fiecare păgubit în parte a ultimei valori a unităţii de fond - din mai 2000 înainte de prăbuşirea FNI şi actualizarea sumelor cu rata de inflaţie până la momentul efectiv al plăţii. Concret, suma câştigată în instanţă este de peste 1.400 de miliarde ROL, cu cât s-au înscris investitorii în proces, în 2001, plus indexarea cu rata inflaţiei. La începutul acestei săptămâni, Tribunalul Bucureşti, care a judecat procesul penal al căderii FNI, a decis că toate cele 130.000 de părţi civile vor fi despăgubite cu "nivelul sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflaţiei până la achitarea lor".

Preşedintele ANI - FNI speră să recupere rapid banii

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Investitorilor (ANI) - FNI, Ovidiu Mazilescu, ne-a declarat că în acest moment aşteaptă ca magistraţii să redacteze hotărârea pentru a o putea investi cu formulă executorie, în vederea recuperării în cel mai scurt timp a banilor păgubiţilor. El a explicat că va apela la această soluţie doar dacă AVAS se va eschiva de la plata despăgubirilor. "Dosarul s-a terminat, soluţia este definitivă şi irevocabilă. Nu mai există cale de atac", a conchis Mazilescu. El ne-a mărturisit că acest proces deja s-a prelungit prea mult: "În 2000, când am intentat acţiunea, credeam că acest proces va dura maxim un an şi s-a întins timp de şapte ani".

"Învingătorii" au plătit taxă de timbru

Povestea procesului de recuperare a banilor investiţi se leagă cu povestea organizaţiei pe care o conduce. Asociaţia Naţională a Investitorilor FNI s-a constituit în 2000 şi avea la început aproape 100.000 de membri. În 2001, după ce organizaţia a câştigat în instanţă recunoaşterea contractului de fidejusiune semnat în 6 decembrie 1999 între CEC, SC SOV Invest şi FNI, marea parte a membrilor, peste 70.000, s-au retras. Motivul: etapa a doua a litigiului, procesul comercial de recuperare a banilor, presupunea plata taxei de timbru.

Majoritatea au preferat să se constituie, sub denumirea de Asociaţia Păgubiţilor FNI, ca părţi civile în procesul penal. "Unii nu au avut bani pentru a plăti această taxă, alţii nu au mai avut încredere că se poate rezolva problema printr-un proces comercial", ne-a spus Ovidiu Mazilescu. După trei ani de proces, în 17 decembrie 2004, Tribunalului Bucureşti a dat câştig de cauză ANI - FNI. Procesul a continuat la Curtea de Apel Bucureşti, unde AVAS a cerut casarea sentinţei date de instanţa inferioară şi suspendarea procesului până la soluţionarea procesului penal. CAB însă respinge apelul şi menţine hotărârea tribunalului.

AVAS va respecta decizia instanţei

Adriana Tran, purtătorul de cuvânt al AVAS, ne-a declarat ieri că, fiind vorba de o decizie definitivă şi irevocabilă a instanţei supreme, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu poate decât să o respecte. Procesul intentat de ANI - FNI la Secţia Comercială a Tribunalului Bucureşti a început în luna decembrie 2000, când membrii asociaţiei au iniţiat o acţiune civilă împotriva CEC. La 6 decembrie 1999, această instituţie a încheiat cu SOV- Invest, societatea care administra FNI, un contract de fideiusiune - cauţiune, potrivit căruia CEC garanta sumele de bani depuse de investitori la FNI, inclusiv dobânzile care urmau să se acumuleze până la momentul unei eventuale prăbuşiri a Fondului. Prin Legea 333/2001, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) a dobândit calitatea procesuală a CEC în toate litigiile care au legătură cu executarea contractului menţionat. Astfel, AVAB a devenit parte în peste 40 de dosare civile. În anul 2003, AVAB a devenit AVAS - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, astfel că acţiunea civilă iniţiată de ANI-FNI nu a mai fost îndreptată împotriva CEC, ci împotriva AVAS.

FNI - Povestea unui somn liniştit, cu trezire bruscă

Lansat sub sloganul "Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine!", Fondul Naţional de Investiţii s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari fraude. Pe 25 mai 2000, s-a anunţat oficial prăbuşirea FNI, iar Parchetul General a demarat o anchetă, finalizată cu trimiterea în judecată, în decembrie 2000. O serie de vicii de procedură readuceau dosarul la Parchet, după doi ani, în 2002. Ancheta a mai durat apoi doi ani, de acestă dată şi cu Vlas în ţară, ea fiind confruntată cu Sorin Ovidiu Vântu. Trimis la tribunal, dosarul a fost judecat până în octombrie 2005, când 13 persoane au fost condamnate la 98 de ani de închisoare. Cele mai grele pedepse le-au primit fostul director executiv al SOV Invest, Nicolae Popa, - 24 de ani de închisoare - şi Ioana Maria Vlas - 20 de ani de închisoare. Numai că Nicolae Popa a dispărut odată cu prăbuşirea Fondului şi nimeni nu mai ştie nimic de el. Majoritatea inculpaţilor, dar şi Parchetul, au declarat recurs la sentinţa Tribunalului Bucureşti.

În iunie 2006, Curtea de Apel Bucureşti a decis rejudecarea dosarului. Pe 20 martie, Tribunalul Bucureşti a decis ca 130.000 de păgubiţi ai Fondului să primească despăgubiri, iar acuzaţii au primit pedepse relative mici. Ioana Maria Vlas şi Nicolae Popa au primit, din nou, cele mai mari condamnări, de 13 şi respectiv 15 ani. Decizia nu este însă definitivă, urmând ca ultimul cuvânt să îl aibă Curtea de Apel Bucureşti.

Vlas l-a vrut pe Vântu în boxa acuzaţilor

Ioana Maria Vlas a fost preşedinte al SOV Invest, firmă de investiţii care a administrat Fondul Naţional de Investiţii (FNI). Sub preşedinţia ei, în 2000, FNI a falimentat, păgubind aproximativ 300.000 de investitori. Vlas a fugit din ţară şi a fost dată în urmărire internaţională, predându-se autorităţilor române trei ani mai târziu, pe 27 martie 2003. Pe 13 octombrie 2005 a fost condamnată la 20 de ani de închisoare. Imediat a contestat sentinţa, declarând că face recurs, nu pentru că pedeapsa ar fi prea mare, ci pentru că principalul vinovat în opinia sa, Sorin Ovidiu Vântu, a fost scos basma curată.

A fost o luptă lungă şi nedreaptă, datorită faptului că adversarul nostru a fost chiar statul român, care şi-a făcut tot felul de facilităţi",
Ovidiu Mazilescu - preşedintele ANI - FNI