Misterul tritiului de la centrala din Cernavodă

La 10 ani de la punerea în funcţiune a Reactorului 1, specialiştii în energie atomică susţin că se impune o nouă instalaţie care să separe tritiul din apa grea Specialişti din

La 10 ani de la punerea în funcţiune a Reactorului 1, specialiştii în energie atomică susţin că se impune o nouă instalaţie care să separe tritiul din apa grea

Specialişti din domeniul nuclear, susţinuţi de mari organizaţii ecologiste, îşi manifestă îngrijorarea faţă de punerea în funcţiune a celui de-al doilea reactor nuclear de la Cernavodă. Îngrijorarea se produce mai ales pe fondul lipsei unei instalaţii care să elimine izotopul radioactiv tritiul, izotop care, dacă ar fi emis necontrolat, ar avea efecte cancerigene.

Reactorul de pe Platforma nucleară de la Cernavodă produce zilnic emisii dintr-un izotop radioactiv, tritiul. Apariţia tritiului este firească la tehnologia CANDU, utilizată la Cernavodă, şi este provocată de prezenţa apei grele în circuitul de răcire a reactorului nuclear. Tritiul (o formă radioactivă a hidrogenului) are perioada de înjumătăţire de 12,3 ani şi este eliminat în aer şi în apă. Într-un material întocmit de Gordon Edwards, de la Canadian Coalition for Nuclear Responsibility (CCNR), James Patrick Riccio (Greenpeace) şi Douglas Norlen (Pacific Environment), care au şi vizitat România, în 2003, se susţine că "tritiul este foarte greu de controlat, nu poate fi filtrat, pătrunde cu uşurinţă în moleculele organice, inclusiv ADN-ul". Cât despre capacitatea de acumulare, se menţionează că "inventarul de tritiu din apa grea evoluează şi astfel concentraţia de tritiu creşte an după an". Teoria specialiştilor se bazează pe referinţe de la Atomic Energy Control Board (Ottawa, 1989), Raportul EBRI-3 (1980), întocmit de Academia Naţională de Ştiinţe a SUA, şi un Raport al Comitetului Ştiinţific al Naţiunilor Unite asupra Efectelor Radiaţiei Atomice (CSNUERA). În România, la 10 ani de la inaugurarea Reactorului 1, încă se lucrează la completarea unei instalaţii care să extragă tritiul din apa grea, folosită în sistemul de răcire şi moderator al Reactorului. Conform reprezentanţilor CNCAN (Consiliul Naţional pentru Controlul Activităţilor Nucleare), instalaţia actuală de reţinere a vaporilor de apă tritiată, care există din proiect, asigură funcţionarea reactorului împotriva emisiilor prea mari.

Reactorul 2 duce la creşterea concentraţiilor de tritiu

România utilizează la Cernavodă unicul reactor nuclear de tip CANDU din Europa, intrat în funcţiune pe 17 aprilie 1996 şi conectat la Sistemul Energetic Naţional în 9 august acelaşi an. În acelaşi timp, Ministerul Economiei va inaugura în acest an, la Cernavodă, prin operatorul Nuclearelectrica SA, al doilea reactor nuclear. Acest al doilea reactor, extrem de important din punct de vedere economic, va amplifica însă emisiile radioactive de pe platforma Centralei. În prezent, în cadrul Institutului de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI) de la Râmnicu Vâlcea se derulează un proiect pe o staţie-pilot care încearcă să finalizeze instalaţia de detritiere. Directorul ICSI, prof. dr. Ioan Ştefănescu, ne-a declarat că instalaţia va fi terminată în 3 ani, adică în 2010, când Reactorul 1 va avea 14 ani de "viaţă". Deocamdată, proiectul este la nivelul studiului de fezabilitate. "Instalaţia noastră va fi proiectată pentru a deservi concomitent Unităţile 1 şi 2", a mai declarat Ştefănescu. Directorul ICSI a confirmat că detritierea este foarte importantă în contextul inaugurării de noi reactoare, prin reducerea vaporilor de apă tritiată rezultaţi la Centrală.

Responsabili CNCAN: "Totul este sub control!"

Responsabilii din cadrul CNCAN şi conducerea Nuclearelectrica (operatorul centralei de la Cernavodă) ne asigură asupra faptului că deversările de apă contaminate în Dunăre sau emisiile de tritiu în atmosferă sunt sub control şi nu afectează mediul, populaţia sau securitatea muncii. "Scăpările în mediul înconjurător sunt monitorizate cu atenţie pentru a nu fi depăşite limitele de emisie autorizate. În cei 10 ani de funcţionare, aceste scăpări de tritiu au reprezentat mai puţin de 1% din valorile legale în vigoare", ne-a transmis Teodor Chirică, director general la Nuclearelectrica. "Tritiul este utilizat în sistem închis. Există pierderi planificate de tritiu care este recuperat şi reintrodus în sistem", ne-a declarat şi Alexandru Rodna, director în Direcţia de Radioprotecţie şi Deşeuri Nucleare al CNCAN. Reprezentanţii canadieni sunt, însă, mai sceptici: "Numai fiindcă nivelurile de tritu din mediu sunt mult sub limita reglementată, asta nu înseamnă că acestea sunt complet sigure sau că nu reprezintă o grijă pentru sănătate şi siguranţă", afirmă Gordon Edwards, promotorul organizaţiei CCNR. Pe de altă parte, la întrebarea noastră despre cantitatea de deşeuri cu tritiu rezultate în ultimii 10 ani la Unitatea 1, directorul Chirică ne-a dat mai degrabă un răspuns prudent: "Se reţin vaporii de apă grea tritiată printr-un sistem site-uscătoare, în care tritiul se înglobează molecular. Sitele înlocuite, saturate cu tritiu, sunt încadrate în categoria deşeurilor slab active".

Tritiul, un izotop rar şi scump pe piaţa mondială

Companii cunoscute pentru business-ul mondial (Bechtel sau Washington Group) pot fi regăsite în cadrul unui megaproiect american Savannah River Site, ca parteneri ai Departamentului American pentru Energie (DOE). La Savannah River Site a demarat în acest an o exploataţie de tritiu, pe care administraţia de la Washington o consideră importantă pentru strategia de securitate nucleară. În acelaşi context, nu putem omite a menţiona interesul manifestat de Bechtel Power (divizia de energie a companiei), pentru Unitatea 3 de la Cernavodă şi întâlnirea reprezentanţilor săi cu fostul ministru al economiei şi comerţului, Codruţ Şereş. Tritiul are atât utilizări civile (în medicină, iluminarea aeroporturilor etc.), cât şi militare, el fiind utilizat frecvent în componenţa bombei cu hidrogen (H-Bomb).

Prof. GEORGE PETCU, medic specialist radiologie:
"Este importantă cantitatea de radiaţii - dacă este mică, este nepericuloasă"

Unul dintre specialiştii în radiologie de la centrul Victor Babeş, prof. George Petcu, ne-a explicat "fenomenul de la Cernavodă":

"Gazele care sunt emise au acea mişcare browniană şi se disipează, adică nu rămân concentrate. În cazul tritiului, care este instabil, el poate să migreze pe concentraţii mai mari la distanţe situate până la 1 km de sursă, dar cantităţi foarte mici pot să apară oriunde. Tritiul emite radiaţii de tip beta şi poate fi măsurat destul de greu, cu aparate speciale. Prin metode chimice, aproape nu ştiu metode de identificare a tritiului. Teoretic, el se poate combina cu sulful şi să dea o formă de tritiu sulfurat, cu acţiune nocivă asupra structurilor vii. Tritiul emite radiaţii beta şi de aceea este importantă cantitatea de radiaţii, care dacă este mică, este nepericuloasă, iar dacă este mare devine agresivă pentru structurile vii."

ŞERBAN VALECA, fost vicepreşedinte al AIEA:
"Riscul pentru populaţie este zero"

"S-a considerat argumentat că nu este nevoie de această instalaţie în proiectul iniţial. Cantitatea de tritiu se măreşte şi s-ar putea ca în interiorul Centralei să crească emisiile, şi atunci intră această instalaţie. Riscul pentru populaţie este zero. Emisiile de tritiu la Cernavodă sunt controlate şi monitorizate permanent, inclusiv de la Viena, prin satelit, şi avem deja o instalaţie acolo, cea prevăzută în proiect", declară Şerban Valeca, fost vicepreşedinte al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi actual profesor universitar şi coordonator de masterate pentru Materiale şi Tehnologii Nucleare. "Există la Reactorul 2 un număr de 185 de îmbunătăţiri faţă de Reactorul 1. Personalul Centralei este periodic supus unor investigaţii medicale complexe, manipularea este sigură pentru personal. Instalaţia de la Râmnicu Vâlcea este de capacitate mai mare. S-a văzut din experienţa CANDU, care are 30-40 de ani de viaţă pentru un reactor, că tritiul se acumulează şi instalaţia din proiect câteodată nu face faţă, în a doua parte a vieţii reactorului. Acumularea de tritiu se face deoarece apa grea nu se scoate niciodată din reactor. Râmnicu Vâlcea vine adiţional cu o instalaţie la cea care este, deja, la Cernavodă. Proiectul are acea instalaţie micuţă şi s-a văzut că este nevoie de una suplimentară, dar asta este ceva firesc pentru proiect. Teoretic, dacă din apa grea apar scăpări de apă tritiată, s-ar putea să crească emisiile de tritiu. Apar concentraţii mai mari pe măsură ce tritiul se acumulează, adică apar cantităţi de tritiu din apa grea. Atunci, detritiem apa şi o folosim din nou. Tritiul este folosit în proiecte civile în ţările care au experienţă în domeniu, în sectoarele medical sau energetic", explică profesorul Şerban Valeca.

"Există la Reactorul 2 un număr de 185 de îmbunătăţiri faţă de Reactorul 1. Personalul Centralei este periodic supus unor investigaţii medicale complexe.
prof. univ. Şerban Valeca,
fost vicepreşedinte al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică