Înghesuială de politicieni pe visul Patriarhului

Bătaia pentru capitalul emoţional prilejuit de moartea PF Teoctist a ajuns la tema Catedralei Neamului. Încărcătura emoţională prilejuită de moartea Patriarhului Teoctist este abil

Bătaia pentru capitalul emoţional prilejuit de moartea PF Teoctist a ajuns la tema Catedralei Neamului.

Încărcătura emoţională prilejuită de moartea Patriarhului Teoctist este abil speculată în aceste zile de oamenii politici. Majoritatea dintre aceştia fac referire la "moştenirea" Patriarhului şi la "visul neîmplinit al construirii Catedralei Neamului"… Dar este într-adevăr construirea Catedralei Patriarhale cea mai importantă prioritate pentru viitorul Patriarh al României?

Dacă este să ne gândim la nenumăratele monumente istorice încă nerestaurate care aparţin patrimoniului bisericesc, la puţinătatea căminelor de bătrâni pe care BOR le are în grijă ori la alte acţiuni sociale la care BOR a rămas restantă, răspunsul ar fi mai degrabă negativ. Am adresat această întrebare câtorva politicieni şi oameni ai cetăţii, unii dintre ei, direct implicaţi în povestea nesfârşită - începută undeva la începutul secolului XX - a Catedralei Patriarhale.

Arhitectul Augustin Ioan, cel care a câştigat proiectul iniţial de amplasare a Catedralei în Piaţa Alba Iulia, consideră că "de la dobândirea autocefaliei încoace, Catedrala rămâne o problemă actuală. Patriarhul trebuie să aibă o Catedrală, ca toţi ceilalţi întâistătători din ţările ortodoxe. Catedrala este la fel de actuală ca şi în 1925."

O construcţie reprezentativă impune un concurs

Desigur, lumea se gândeşte întâi de toate la costurile foarte mari. "Nu cred că o Catedrală - în formula pe care am gândit-o noi - costă mai mult decât extinderea sediului guvernului, ca să dau un exemplu… Dacă asta este o prioritate, şi Catedrala este o prioritate", adaugă Augustin Ioan. O altă problemă delicată legată de acelaşi subiect este faptul că elemente din cadrul Sinodului încearcă să eludeze procedura firească prin care o astfel de construcţie să fie demarată: concursul de proiecte.

Şerban Sturza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, consideră că un "concurs public aduce întotdeauna beneficii utilizatorului şi beneficiarului, pentru că oferă în final mai multe idei şi pentru că dă posibilitatea să se aleagă, din bani publici, cea mai bună idee". Şi arhitectul Augustin Ioan susţine acelaşi lucru: "Dacă BOR îşi doreşte o construcţie reprezentativă, atunci ar trebui să înţeleagă necesitatea unui concurs. Şi aş zice chiar a unui concurs internaţional.

Să ne gândim că ar fi prima Catedrală Patriarhală construită după acest moment ecumenic al întâlnirii cu Papa Ioan Paul al II-lea - noi aşa am şi gândit-o. Ar fi un gest mai degrabă afirmativ, fiindcă Biserica s-a remarcat în ultimii ani în special prin gesturi publice defensive".

Dar cum lupta între conservatori şi cei deschişi înnoirii abia începe în cadrul BOR, se pare că importanţa alegerii noului Patriarh îşi sporeşte miza de la o zi la alta. Iată de ce nici politicienii nu rămân indiferenţi la tema Catedralei.

Actorii au viziuni diferite

Actorul Mircea Diaconu consideră că românii nu au nevoie de o clădire grandioasă pentru a-şi demonstra credinţa. "Mi-ar plăcea ca şi BOR să înţeleagă particularitatea noastră ca religie închegată în jurul comunităţii. Biserica română este cea care ţine oamenii la un loc, nu are niciun pic de orgoliu. De ce ne trebuie ceva grandios?", a spus Mircea Diaconu.

El a adăugat că viitorul Patriarh nu ar trebui să îşi treacă printre priorităţi construirea Catedralei Mântuirii Neamului atât timp cât, pentru români, este suficientă o biserică simplă, înconjurată de comunitatea la fel de simplă. Pe de altă parte, actorul şi regizorul Dan Puric crede că, dimpotrivă, românii au nevoie de Catedrala Mântuirii Neamului într-o "societate ameninţată de clone ateiste".

Şi el crede în particularitatea românilor, însă tocmai din cauza acestor diferenţe este nevoie de Catedrală. "Când a fost Titu Maiorescu a fost teoria formelor fără fond. De ce să avem un Ateneu, că nu are cine să vină acolo! Dar lumea a început să vină. Lăsaţi să se construiască şi Catedrala, ca să vină ortodocşii. Cum a fost Sfânta Sofia, aşa trebuie să fie şi Catedrala. Românii trebuie să încreştineze Occidentul, nu invers", a spus Puric. În opinia sa, viitorul Patriarh trebuie să fie "un bun român, neapărat să nu aibă studii în Occident şi să nu-şi bage coada în scursurile astea politice".

"Mingea e în terenul primăriei"

Ministrul culturii, primarul general, primarul sectorului 5, comisiile de specialitate din parlament susţin la unison construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. "Susţinem acest proiect şi întotdeauna am afirmat că Ministerul Culturii dă tot sprijinul său în realizarea acestui obiectiv", ne-a declarat ministrul culturii, Adrian Iorgulescu. El a adăugat că "mingea este în terenul primăriei", precizând că, pentru terenul pe care urmează să fie construită Catedrala, sunt mai multe solicitări de retrocedare. Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, a declarat că speră ca, până la finele mandatului său, să înceapă lucrările la Catedrală.

Edilul sectorului 5, Marian Vanghelie, a afirmat că şi el este în favoarea construcţiei. "Eu i-am dat certificat de urbanism şi trebuie să îşi ia avizele de la toate celelalte instituţii şi să depună dosarul pentru autorizaţia de construcţie, pe care i-o dau, o semnez", a spus Vanghelie, adăugând că va face acest lucru şi pentru a îndeplini dorinţa Preafericitului Teoctist. (Diana Opriţă, Alexandru Macoveiciuc)

Nepoţii Patriarhului: "Noi suntem prea mici. Vor merge consilierii..."

Doar patru din cei peste 30 de nepoţi ai Patriarhului Teoctist din satul Victoria-Tocileni îl vor conduce pe Preafericitul Părinte pe ultimul drum. Cu toţii au vrut să ajungă la Bucureşti să îşi ia rămas bun de la unchiul şi părintele lor spiritual.

În autocarul plătit de primărie nu a mai fost însă loc şi pentru ei din cauza celor 20 de consilieri locali şi a altor oficialităţi care vin în Capitală pentru slujbă. Mult prea bătrâni şi săraci, nepoţii Patriarhului nu au avut posibilitatea să îşi cumpere un bilet până la Bucureşti. "Mă costă trenul vreo 50 de lei. Eu am pensie de 150 de lei şi deja am dat-o toată pă medicamente şi ulei. Cu ce să mă duc? Dacă punea şi primarul câteva autocare gratuite mergeam tot satul, că mai toţi îi suntem rude", ne-a spus Paraschiva Arăpaşu.

Multor Arăpaşi le este însă ruşine să spună că sunt săraci "ca să nu îl facă pe Preafericitul de râs" şi spun resemnaţi că oricum nu aveau cu ce să îşi lase animalele, că drumul e lung.

Chiar dacă nu vor ajunge la Bucureşti vor să taie oi şi să facă un praznic pentru sufletul Patriarhului. "Tai o oaie grasă şi chem tot satul la pomană. Ce să facem dacă suntem prea mici măcar şi pentru o înmormântare. Vor merge consilierii să îşi facă imagine pe la Bucureşti că doar nu îi interesa pe ei de Patriarh. Noi, rudele.....", ne-a spus Mircea Arăpaşu, nepotul Preafericitului Teoctist.

Nepoţii Patriarhului uitaţi acasă de autorităţi vor face o slujbă la cimitirul din sat şi vor aprinde lumânări la mormintele părinţilor şi fraţilor Preafericitului. (M. Iacob)