Greutatea kosonilor daţi în urmărire, egală cu cea a brăţărilor dispărute

Alături de această ipoteză şocantă, o altă coincidenţă: şi preţul total al monedelor - egal cu cel al artefactelor dacice Adevărul vă prezintă o nouă ipoteză de lucru ce ar putea

Alături de această ipoteză şocantă, o altă coincidenţă: şi preţul total al monedelor - egal cu cel al artefactelor dacice

Adevărul vă prezintă o nouă ipoteză de lucru ce ar putea fi surprinzătoare chiar şi pentru autorităţi, în afacerea "Tezaurul de la Sarmizegetusa - Brăţările lui Burebista". Cele 15 brăţări "dacice" declarate dispărute din Munţii Orăştiei, în perioada 2000-2001, au aceeaşi greutate cu cei 2.440 de kosoni daţi în urmărire generală de poliţie. Varianta poate deveni plauzibilă, mai ales că, iniţial, specialiştii agreaţi de guvern, care au participat la expertizarea brăţărilor deja răscumpărate de statul român, au lansat ideea că brăţările ar putea fi făcute din kosoni.

Anchetatorii afacerii brăţărilor dacice susţin că cele 15 brăţări din aur sunt date în urmărire generală. Pe site-ul oficial al IGP, la rubrica "urmărire generală", acolo unde este postat anunţul dispariţiilor comorilor dacice, se pot găsi şi alte lucruri interesante.

În primul rând trebuie spus că, pe respectivul site, figurează alte trei brăţări decât cele deja achiziţionate recent de statul român de la un colecţionar privat. Brăţări care se presupune că, împreună cu cea descoperită în Franţa, care urmează să fie repatriată, ar fi singurele văzute şi fotografiate. Cele trei brăţari de pe site-ul IGP au şi date de identificare (mărimea, numărul spiralelor, ornamentica şi puritatea aurului -24 de carate).

În afară de anunţul celor trei brăţări, pe acelaşi site al Poliţiei Române mai figurează, printre alte antichităţi, şi o cantitate de 2.440 kosoni daţi în urmărire generală. Aceştia provin dintr-un tezaur totalizând 3.000 de kosoni găsiţi la Sarmizegetusa. Procurorii şi poliţiştii susţin că diferenţa de 560 de kosoni a fost deja recuperată de la braconieri şi se află în custodia Parchetului Curţii de Apel Alba, acolo unde se află în lucru şi dosarul legat de captura de kosoni.

Enigma brăţărilor de pe site-ul IGP

În dosarele instrumentate de procurori nu se face nicio referire la fotografiile celor trei misterioase brăţări prezentate pe site-ul IGP. Întrebat cine a fotografiat cele trei brăţări, procuroul Augustin Lazăr, cel care conduce ancheta la Alba Iulia, ne-a declarat: "Ştiu că ei au dat în urmărire cele 15 brăţări şi un lot de kosoni. Pe măsură ce a avansat ancheta, noi am recuperat mai multe fotografii de la mai multe brăţări. Şi noi le-am dat în urmărire, aşa cum erau ele prezentate atunci. Acum urmează a se vedea. S-ar putea să nu avem fotografii la toate. S-ar putea să fie o anumită deosebire între ele. Vom vedea. Ele sunt lucrate manual, deci există anumite deosebiri între ele. Noi sperăm să recuperăm cât mai multe, într-un timp cât mai scurt posibil. Trebuie să avem răbdare un pic. Toată lumea vrea să le găsim cât mai repede. Şi eu aş vrea să apară. Avem zece brăţări în colimator şi continuăm cercetările pentru a le recupera pe toate. Ştim pe unde sunt ele. Unele ar putea fi în ţară, altele în străinătate. Să vedem ce se va confirma", ne-a declarat procurorul Lazăr. La rândul său, şi chestorul Dan Fătuloiu, şeful IGP, ne-a confirmat că, din cele 15 brăţări date în urmărire generală şi internaţională, unele sunt deja localizate şi identificate, acestea aflându-se în proceduri de recuperare şi repatriere.

Aritmetica elementară furnizează noi piste de investigare

Printr-un simplu calcul matematic, efectuând o simplă operaţiune de înmulţire a numărul de 2.440 de kosoni cu aproximativ 10 grame, cât se presupune că ar cântări o astfel de monedă după unele cataloage, am obţine suma de 24,400 kg. Dacă am înmulţi acelaşi număr de 2.440 de kosoni cu 0,008 grame cât se presupune, într-o altă variantă, că ar cântări un koson, am obţine suma de 19,520 kg. Media celor două sume este de 21,960 de kilograme de kosoni dispăruţi şi daţi în urmărire generală. Tot în urmărire generală figurează şi cele 15 presupuse brăţări dacice găsite, în mai 2000 şi aprilie 2001, în două locaţii apropiate din Munţii Orăştiei. Cele 15 brăţări cântăresc între 930 grame şi 1,8 kilograme, adică, în medie 1,35-1,40 kilograme. Dacă înmulţim această valoare cu cele 15 brăţări vom obţine cantitatea de aproximativ 21 de kilograme de aur. Adică o cantitate sensibil egală cu cea a kosonilor dispăruţi.

Preţul kosonilor, sensibil egal cu cel al brăţărilor

În afară de aspectul greutăţii, şi mai interesant este că, dacă înmulţim numărul kosonilor daţi în urmărire generală cu sumele de 500-800 de euro, cât oscilează preţul pe piaţa antichităţilor al unui koson, vom obţine o sumă cuprinsă şi între 1,2 milioane şi 1,9 milioane de euro. Adică valorile în care se încadrează şi sumele vehiculate de procurori şi reprezentanţi ai guvernului ca fiind preţul total al celor 15 brăţări. De asemenea, din ecuaţie nu poate fi neglijată insistenţa procurorilor şi a istoricilor în a demonstra că brăţările găsite ar fi fost făcute din kosoni. La fel de stranie este şi informaţia de pe site-ul IGP potrivit căreia şi kosonii, şi brăţările ar avea 24 de carate. Teză care de altfel a fost infirmată de specialişii în arheometrie de la IFA. În urma analizelor de aici s-a stabilit că aurul din brăţări nu este aur pur şi că alta este amprenta aurului dacic, deocamdată păstrată bine la secret.

Brăţara spiralică (5 spire), din bară plină de aur (24 k), rotunde în secţiune, cu extremităţile lăţite în formă de protoma zoomorfă (lup sau şarpe), decorată cu şase registre vegetale (frunze), care se desfăşoară în partea posterioară capului şi coamei stilizate. Este lucrată în tehnică "au-repousse" (prin ciocănire la rece), cu greutatea cuprinsă între 0,800 - 1,700 kg.