Frontiera României, mult mai vulnerabilă după integrare

Poliţiştii români au plecat la şcolire în ţările Schengen, armate de specialişti străini au venit să ne vorbească despre libera circulaţie a mărfurilor şi persoanelor, iar în punctele

Poliţiştii români au plecat la şcolire în ţările Schengen, armate de specialişti străini au venit să ne vorbească despre libera circulaţie a mărfurilor şi persoanelor, iar în punctele de frontieră au apărut teancuri de broşuri care să-i instruiască pe cei aflaţi în tranzit. Puhoiul de măsuri care ar fi trebuit să pregătească aderarea nu a avut însă darul să iscusească românul de rând. Sute de persoane care trec prin punctele de frontieră se încurcă încă în hârţoagele pe care trebuie să le prezinte acolo, nu fac diferenţa între spaţiul Schengen şi cel al UE şi cred că intrarea în Uniune va însemna ridicarea tuturor restricţiilor de călătorie pentru români. În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa, lucru pe care îl recunoaşte chiar şi şeful Poliţiei de Frontieră, chestorul principal Nelu Pop.
şeful Poliţiei de Frontieră: "Acţiunile sub acoperire - singura şansă în lupta cu corupţia de la frontieră"

Adevărul: Cum vă aşteptaţi să reacţioneze românii, imediat după momentul integrării? Putem previziona un val masiv de ieşiri din ţară, aşa cum s-a întâmplat după ridicarea vizelor Schengen?
Nelu Pop: Relaxarea condiţiilor de călătorie în spaţiul comunitar va genera, ca de fiecare dată, o uşoară creştere a traficului. Nu cred însă că frontiera va fi luată cu asalt. În vederea fluidizării traficului, Poliţia de Frontieră va întreprinde toate măsurile necesare pentru derularea unui control operativ. Se va suplimenta numărul personalului şi se va creşte numărul arterelor de control de pe sensul de intrare sau ieşire din ţară, după caz. Cu această ocazie, reamintesc participanţilor la traficul transfrontalier că, în situaţia în care sunt nemulţumiţi de modul în care a fost efectuat controlul la frontieră, au un număr de telefon dedicat lor, afişat şi în vamă, unde pot reclama orice abuz.
- Să înţelegem că se poate vorbi despre corupţia în rândul poliţiştilor ca despre un fenomen, sau doar ca o situaţie conjuncturală?
- Ca să înţelegeţi exact cum stau lucrurile, vă pot spune că, la un personal de 18.000 de lucrători, cât are structura pe care o conduc, doar în anul în curs am efectuat un număr de aproape 5.000 de acţiuni de control sub acoperire, teste de integritate şi controale inopinate. Rezultatul a fost trimiterea către organele de anchetă a unui număr de 100 de dosare şi întocmirea a 31 de sesizări către Direcţia Generală Anticorupţie, pentru fapte săvârşite de poliţişti de frontieră. Cifrele sunt îngrijorătoare, dar nu se poate spune că avem de-a face cu un fenomen.
- Totuşi, în ce mod se va putea eradica total corupţia în punctele de frontieră?
- Până acum au fost identificaţi factorii de risc ce duc la apariţia unor asemenea cazuri şi măsurile de contracarare. În ultima categorie aş menţiona menţinerea controalelor inopinate. Un rol important în stârpirea corupţiei la frontieră îl au acţiunile sub acoperire. Măsurile trebuie însă dublate de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a cadrului legislativ, o mai bună selecţie a personalului, dar şi de o salarizare comparativă cu cea a colegilor din statele membre UE.