"Fantomele" atacă sistemul bancar

Băncile din România pierd milioane de euro acordând credite unor "clienţi" cu acte de identitate false, angajaţi ai unor firme-fantomă În România a apărut o nouă specie de

Băncile din România pierd milioane de euro acordând credite unor "clienţi" cu acte de identitate false, angajaţi ai unor firme-fantomă

În România a apărut o nouă specie de infractori, experţi în escrocarea sistemului bancar. Sunt cunoscuţi sub numele de "fantome". Operează organizat, folosind acte de identitate false sau folosindu-se de documentele unor oameni ai străzii.

Mecanismul infracţional perfecţionat de "fantome" implică şi înfiinţarea unor societăţi special create pentru angajări fictive şi implicit pentru eliberarea unor adeverinţe de venit. După trei luni de zile de la înfiinţare, "fantoma" ("angajatul") primeşte adeverinţe care "certifică" primirea unui salariu imens, astfel încât creditele obţinute să fie cât mai mari. Cei care înfiinţează firma au răbdarea necesară chiar şi pentru a aştepta trecerea unui an de zile pentru a plăti impozitele şi taxele către stat. Scopul este obţinerea unui "cazier" fiscal corespunzător, în cazul, care vreo bancă ar cere relaţii despre firma respectivă. Astfel de cazuri sunt întâlnite cu predilecţie atunci cât sunt concepute tunuri, adică o singură firmă emite mai multe adeverinţe pentru mai multe credite. După ce operaţiunea s-a încheiat cu succes, firma este abandonată.

Complici din interiorul băncilor

Fenomenul a ajuns la apogeu în ultima perioadă pe fondul relaxării condiţiilor de accesare a creditelor pentru nevoi personale. Poliţiştii au întocmit în ultimul an 1.368 de dosare penale, fiind cercetate peste 3.000 de persoane. Prejudiciul a fost stabilit, până în prezent, la aproape şase milioane de RON. Doar o mică parte din prejudiciu a fost recuperată, aproximativ 20 la sută. Victime ale escrocilor au fost toate băncile care acordă credite pentru nevoi personale şi, în mai multe cazuri, capii reţelelor au beneficiat de complicitatea unor funcţionari din interior. Anchetele poliţiei au stabilit că în câteva zeci de cazuri creditele pentru "fantome" au fost acordate contra unor şpăgi substanţiale, cu ajutorul ofiţerilor de credit: "Avem 136 de infracţiuni de corupţie în această operaţiune, unde sunt acuzaţi funcţionari bancari. Cum i-am identificat? Prin mai multe metode. Unii au fost <> de complici în timpul cercetărilor. Pe alţii i-am identificat observând că acelaşi funcţionar bancar aproba creditul la diferite persoane care se prezentau la ghişeu cu documente false, dar care făceau parte din aceeaşi grupare", ne-a declarat chestorul Dan Bucur, şeful Direcţiei de Investigare a Fraudelor, din cadrul IGP.

Băncile se feresc să comenteze

Ofiţerii de poliţie spun că nu a scăpat nicio bancă din România de atacul "fantomelor". Deşi am încercat să obţinem puncte de vedere de la mai multe bănci, acestea s-au ferit în a face comentarii. Singura instituţie bancară care a fost de acord să comenteze lapidar această situaţie a fost Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC). Această instituţie spune că atacul "fantomelor" nu a putut ocoli CEC-ul, fapt pentru care la nivelul conducerii s-a decis deja luarea unor măsuri de prevenire. "În ceea ce priveşte măsurile de prevenire a fraudelor de genul acesta, foarte important, verificăm existenţa firmei care eliberează adeverinţa şi cartea de muncă ale solicitantului de credit şi am mărit numărul actelor pe care le cerem clienţilor (de ex. facturi la utilităţi)", se menţionează în comunicatul CEC.

Avocat bucureştean arestat

Chestorul Dan Bucur, şeful Direcţiei de Investigare a Fraudelor, din IGP, a conchis că există două metode principale de fraudare: "Sunt racolaţi boschetari, dar care au un document de identitate. Li se întocmesc în fals adeverinţe cum că ar avea salarii de directori, apoi restul documentaţiei, şi se obţine creditul. <> , cel pe numele căruia se fac actele, primeşte o parte din bani - restul este împărţit între racolatori, cei care îi găsesc pe boschetari, şi creierul grupării. A doua metodă: de la un cap la celălalt se folosesc acte false", ne-a declarat chestorul Bucur. Au fost identificate şi alte situaţii, când firma exista, dar persoana care figura în adeverinţă ca angajat cu salariu mare nu avea nicio legătură cu societatea respectivă. În aceste cazuri, patronii firmelor cereau bani de la cei care doreau să obţină cu credit pentru a emite adeverinţa. Însă aceste cazuri au fost destul de rare, în 90 la sută din dosarele întocmite de poliţişti escrocii au lucrat folosind "o fantomă" - un boschetar, "băgat la înaintare". Printre cei arestaţi în cadrul acestei operaţiuni este şi un avocat din Bucureşti. Dan Ovidiu Columb, în vârstă de 63 de ani, era şeful unei reţele decapitate de poliţie şi Parchet la sfârşitul anului trecut. În momentul arestării, în locuinţa avocatului au fost găsite 16 ştampile ale unor societăţi comerciale, cărţi de muncă în alb sau completate în fals. Avocatul Columb a fost arestat, poliţiştii continuând cercetările pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale.

Avem 136 de infracţiuni de corupţie în această operaţiune, unde sunt acuzaţi funcţionari bancari.
Chestor Dan Bucur

Dacă ar exista camere video performante…

Poliţiştii cred că trebuie întărită colaborarea cu băncile. Una dintre primele măsuri suplimentare de protecţie ar consta în instalarea unor camere de supraveghere cu o rezoluţie mai bună decât cele folosite în acest moment: "Avem în lucru unele dosare în care persoana care a ridicat creditul s-a folosit de acte false şi singurul indiciu pentru identificare este imaginea captată de camerele de supraveghere. Însă rezoluţia scăzută a capturilor video face aproape imposibilă identificarea", ne-au mai spus anchetatorii.

Ţeparii folosesc următorul arsenal: adeverinţe de venit false, cărţi de identitate falsificate prin înlocuirea fotografiei, cărţi de muncă necompletate şi ştampile de societăţi comerciale funcţionale sau fantomă. Escrocii care sunt prinşi sunt acuzaţi de înşelăciune şi fals. Dacă infracţiunile sunt în formă agravantă (s-au săvârşit repetat şi organizat), cei care sunt prinşi riscă până la 20 de ani de închisoare.