Declaraţie-şoc a expertului guvernului în afacerea "Brăţările dacice": "Nu am calitate de expert!"

Incredibila declaraţie a fost făcută în instanţă de dr. Lucia Marinescu, cea prezentată ca "expert" în documentele oficiale lLa ultimul termen al procesului, vineri, procurorii l-au acuzat

Incredibila declaraţie a fost făcută în instanţă de dr. Lucia Marinescu, cea prezentată ca "expert" în documentele oficiale lLa ultimul termen al procesului, vineri, procurorii l-au acuzat pe inculpatul Ceia, fără probe, că ar fi lansat prin intermediul ziarului Adevărul "ipoteza brăţărilor false".

Ziarul Adevărul vă prezintă astăzi o nouă descoperire interesantă în controversatul dosar al brăţărilor dacice: unul dintre experţii oficiali ai guvernului care şi-a pus semnătura pe "autenticitatea" bijuteriilor răscumpărate de Executiv cu bani grei a recunoscut în instanţă că nu are "calitate de expert"!

Parchetul General şi Inspectoratul General al Poliţiei Române au prezentat, la sfârşitul săptămânii trecute, un comunicat comun prin care atestau "autenticitatea indubitabilă" a celor cinci brăţări dacice, recuperate recent din străinătate. Comunicatul oficial era însoţit de mai multe expertize de ultimă oră, acreditate ca ştiinţifice şi academice. Printre aceste expertize, una este făcută chiar sub egida Academiei Române şi poartă trei semnături distincte: prof. univ. dr. Mircea Babeş, dr. George Trohani şi dr. Lucia Marinescu. Toţi trei sunt prezentaţi de documentele IGP şi ale Parchetului ca având calitatea de "experţi". Numai că ziarul Adevărul a descoperit un document de instanţă prin care muzeograful Lucia Marinescu, membru al Comisiei "Babeş", recunoaşte în faţa instanţei că nu are "calitatea de expert".

După declaraţiile celorlalţi experţi care au recunoscut că au facut expertiza, în grabă, între două avioane, doar cu "şublerul, ruleta şi cântarul de bucătărie", mărturia din faţa justiţiei a "expertului" Lucia Marinescu arată practic modul în care autorităţile au cheltuit banul public pentru recuperarea unor obiecte prezentate ca având valoare istorică.

Ce credibilitate ar mai putea avea atunci o astfel de expertiză făcută de un "nonexpert"? Cu siguranţă una foarte mică, sau poate chiar deloc. Şi asta cu atât mai mult cu cât, la ultimul termen al procesului "Aurul dacic", inculpaţii au contestat calitatea experţilor şi valoarea expertizelor. În ultima vreme, Adevărul a mai prezentat şi alte puncte cu adevărat slabe ale anchetei. Argumente care demonstrează că dosarul "Brăţările dacice" este "cusut cu aţă albă".

În documentele Parchetului, muzeograful Lucia Marinescu are calitatea de "expert"

"Experţii: Prof. Univ. dr. Mircea Babeş (Universitatea din Bucureşti şi Institutul de Arheologie Bucureşti); Dr. George Trohani (Muzeul Naţional de Istorie); Dr. Lucia Marinescu (Muzeul Naţional de Istorie a României) - numiţi prin Ordinul nr. 2399, din 27.09.2006, de ministrul culturii şi cultelor, în comisia de expertizare în dosarul penal nr. 151/P/2005"! Aşa sunt prezentaţi autorii "raportului de expertiză" şi "suplimentului la raportul de expertiză muzeografică nr.1 din 6 noiembrie 2006" în documentele puse la dispoziţia presei de poliţie şi Parchet.

Documentele sunt însoţite de un comunicat, prin care se vorbeşte despre "autenticitatea celor cinci brăţări dacice" confirmată de experţi din cadrul mai multor instituţii ale statului. "Autenticitatea celor cinci brăţări dacice, recuperate de poliţiştii şi procurorii români, a fost confirmată oficial, la data de 2 februarie a.c., de experţi din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, Institutului Naţional de Arheologie, Muzeului Naţional de Istorie a României, Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca, precum şi din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară <> ", precizează comunicatul comun al IGP şi PÎCCJ.

"Nu mi-am ridicat autorizaţia de expert datorită vârstei"

"Eu sunt arheolog şi cercetător şi am publicat o serie de lucrări prin care consider că, în aceste calităţi, puteam să fiu şi expert. Nu mi-am ridicat autorizaţia de expert datorită vârstei şi datorită faptului că nu aveam cunoştinţă să particip în calitate de expert. Precizez chiar că nu am calitate de expert!" Este declaraţia dată de dr. muzeograf Lucia-Ana Marinescu, pe 15 decembrie 2006, la ora 13.36, în faţa instanţei Tribunalului Hunedoara, în calitate de martor. Muzeograful-martor oferă instanţei şi detalii din culisele expertizei.

"În luna noiembrie 2006, am participat la o expertiză împreună cu prof. Mircea Babeş de la Universitatea Bucureşti şi cu dr. George Trohani de la Muzeul Naţional, în Frankfurtpermainn(sic!). Cu acea ocazie am examinat patru brăţări din metal galben care corespundeau topologic cu cele din argint aflate la muzeul naţional (…) Ştiu că există o teză de doctorat în care se relevă faptul că există 30 de brăţări din metal alb (argint), dintre care două aparţineau spaţiului tracic, iar 28, spaţiului tracogetic (…) Atât cele patru brăţări de la Frankfurt, cât şi brăţările aflate la noi (n.r. - cele din argint) corespund perioadei 1 I.H. şi, respectiv, 1 D.H.", a mai declarat, în "procesul brăţărilor", nonexpertul Lucia Marinescu, fostă colegă de facultate cu senatorul independent Ioan Talpeş (n.r. - fost şef al SIE şi consilier pe probleme de siguranţă naţională al lui Ion Iliescu).

Cu astfel de experti şi cu astfel de expertize au vrut procurorii să convingă instanţele din România că brăţările - corpuri delicte - ar fi "autentice". Şi mai mult: că acestea ar fi fost traficate în străinătate şi în România, pe la diverşi aşa-zişi tăinuitori de rang înalt, precum Adrian Năstase, Dan Iosif, Sergiu Nicolaescu, Ioan Talpeş şi alţii. "Tăinuitori" despre care, aşa cum a arătat deja ziarul Adevărul, procurorii Parchetului General spun că nu au probe.

Profesionalismul experţilor, contestat de inculpaţi

Profesionalismul şi calitatea de expert ale membrilor comisiei au fost contestate vehement şi la noul termen al procesului "Aurului dacic", vineri, la Tribunalul Hunedoara.

"Trebuie să vă spun cum s-au făcut expertizele acestor brăţări, de nişte oameni care nu au nicio calitate de a face acest lucru", a declarat presei, dincolo de sala Tribunalului, unul dintre inculpaţii din dosar.

Acelaşi inculpat a mai arătat că aceşti controversaţi "experţi" au dat declaraţii la Bucureşti şi au spus în ce condiţii au fost efectuate "expertizele": "ochiometric", în jumătate de oră şi între două avioane. "Expertul Babeş declara că a făcut o expertiză ochiometrică cu o riglă gradată (n.r. - cu o ruletă), un şubler şi un cântar electronic", a spus, vineri, la Tribunal, inculpatul Iulian Ceia, cel care este considerat de procurori "capul afacerii <> ".

Într-un document oficial datat 6 februarie 2007 şi intitulat "SUPLIMENT LA RAPORTUL DE EXPERTIZĂ NR.1 DIN 6 NOIEMBRIE 2006", dr. Lucia Marinescu are "calitatea de expert"

Nu mi-am ridicat autorizaţia de expert datorită vârstei şi datorită faptului că nu aveam cunoştinţă să particip în calitate de expert. Precizez chiar că nu am calitate de expert!

Martorii-cheie ai acuzării declară: "Brăţările doar seamănă cu cele văzute de noi"

În afară de prezentarea brăţărilor şi "recunoaşterea corpurilor delicte", instanţa a mai audiat şi doi importanţi martori ai acuzării. Este vorba de călăuzele Remus şi Florin Râmbetea (tată şi fiu). Declaraţiile acestora sunt pe cât de interesante pe atât de contradictorii. Primul care a compărut ca martor în faţa instanţei a fost Remus Râmbetea. Acesta a povestit cum fiul său a fost căutat de "Neluţu şi Cipri", doi indivizi care se dădeau drept speologi. "Cu fiul meu, cu Neluţu (n.r. - Ion Nedelcu) şi Cipri (n.r. - Ciprian Hidişan) am mers pe munte, unde am şi înnoptat în cort. A doua zi dimineaţa, Neluţu şi Florin (n.r. - fiul lui Remus Râmbetea) au urcat la locul numit Căprăreaţa, unde au săpat o groapă. Eu i-am ajuns din urmă şi acolo am dat la o parte o lespede de piatră. Sub lespede am găsit şase brăţări, aşezate pe trei rânduri, una băgată în alta. Apoi au folosit din nou detectorul de metale şi au mai găsit patru, tot în acelaşi loc, la câţiva centimetri, care erau acoperite cu pământ", a declarat instanţei Remus Râmbetea. Aşadar, concluzia declaraţiei lui Râmbetea-tatăl este că brăţările au fost găsite "într-o groapă". La rândul său, Râmbetea-fiul a declarat că brăţările ar fi fost găsite "într-o gaură în stâncă", deci "într-o peşteră". Contradicţii flagrante, aşadar. Mai mult, în timp ce tatăl a declarat că brăţările ar fi fost impregnate cu un fel de răşină care le ţinea legate între ele, fiul a declarat că ele au fost curăţate cu apă şi şampon de păr. Cu o singură idee "au defilat" la unison cei doi Râmbetea, tată şi fiu: cea potrivit căreia, în raport cu brăţările văzute de ei în 2000, bijuteriile - corpuri delicte - arătate în instanţă "doar seamănă". Ei au declarat: "Nu putem spune că astea sunt - doar seamănă cu cele văzute de noi".

După administrarea noilor probe, adică a celor cinci brăţări care au fost aduse special la proces, preşedintele completului de judecată, Marcel Miertoiu, a interogat inculpaţii, rând pe rând, pentru a afla dacă aceştia recunosc brăţările şi dacă mărturisesc când le-au văzut şi în ce împrejurări.

"Da, le-am văzut. Am văzut brăţările în diverse ipostaze şi diverse ocazii: în presă şi la televizor!", a declarat Iulian Ceia, alias "Pionul", cel considerat, deocamdată fără probe suficiente, "capul <> ". Rând pe rând, şi ceilalţi inculpaţi, respectiv Ciprian Hidişan, Ion Nedelcu, Florin Nistor, Mugur Nedelcu, Mihai Zerkula şi David Magda, adică cei pe care procurorii îi acuză că ar fi responsabili de săpăturile ilegale din siturile arheologice din Munţii Orăştiei, au declarat, la unison, că nu au mai văzut cele cinci brăţări decât la televizor sau în ziare. La un moment dat, acuzarea a cerut instanţei să-i aresteze pe inculpaţii mai sus-amintiţi, dar mai ales pe Iulian Ceia care ar intimida anchetatorii şi ar influenţa martorii. Şi, mai ales, că ar fi lansat prin ziarul Adevărul "ipoteza brăţărilor false". Instanţa a respins cererea acuzării.

Inculpaţii - despre brăţări: "Le-am mai văzut… doar la televizor"

După administrarea noilor probe, adică a celor cinci brăţări care au fost aduse special la proces, preşedintele completului de judecată, Marcel Miertoiu, a interogat inculpaţii, rând pe rând, pentru a afla dacă aceştia recunosc brăţările şi dacă mărturisesc când le-au văzut şi în ce împrejurări.

"Da, le-am văzut. Am văzut brăţările în diverse ipostaze şi diverse ocazii: în presă şi la televizor!", a declarat Iulian Ceia, alias "Pionul", cel considerat, deocamdată fără probe suficiente, "capul <> ". Rând pe rând, şi ceilalţi inculpaţi, respectiv Ciprian Hidişan, Ion Nedelcu, Florin Nistor, Mugur Nedelcu, Mihai Zerkula şi David Magda, adică cei pe care procurorii îi acuză că ar fi responsabili de săpăturile ilegale din siturile arheologice din Munţii Orăştiei, au declarat, la unison, că nu au mai văzut cele cinci brăţări decât la televizor sau în ziare. La un moment dat, acuzarea a cerut instanţei să-i aresteze pe inculpaţii mai sus-amintiţi, dar mai ales pe Iulian Ceia care ar intimida anchetatorii şi ar influenţa martorii. Şi, mai ales, că ar fi lansat prin ziarul Adevărul "ipoteza brăţărilor false". Instanţa a respins cererea acuzării.

Citiţi în episodul următor al dosarului "Brăţările dacice"

Iulian Ceia (foto), alias Pionul, dezvăluie: "Vă voi demonstra în trei cuvinte ce stă în spatele acestui tăvălug juridic: dosarul acesta nu a fost cu brăţări, dosarul a fost cu Adrian Năstase (...) Treizeci de oameni, inculpaţi şi martori, pot confirma că au fost puşi să declare despre Adrian Năstase (...) Dacă procurorii de la Alba nu reuşesc acest lucru, efectul juridic, bumerangul juridic cade pe ei. Procurorul Lazăr care se ocupă de acest dosar are nevoie de funcţie. Când Lazăr dispare din acea funcţie, vor ieşi toate la iveală."