Clienţi ai Western Union, prădaţi de "piraţii cibernetici"

BRD Groupe Societe Generale, victima celei mai recente tentative de furt de informaţii on-line Una dintre cele mai recente metode a escrocilor români de a face bani vizează serviciile de

BRD Groupe Societe Generale, victima celei mai recente tentative de furt de informaţii on-line

Una dintre cele mai recente metode a escrocilor români de a face bani vizează serviciile de transfer rapid de bani. Cazuri recente demonstrează că escrocii au penetrat sistemul informatic al Western Union, cel mai popular serviciu de transfer rapid.

"Piraţii cibernetici" violează sistemul de siguranţă şi reuşesc să obţină atât lista cu nume de persoane care urmează să primească bani, cât şi codurile secrete ale tranzacţiilor. Banii sunt încasaţi cu documente de identitate contrafăcute. Persoanele care încasează banii au vârstă apropiată cu destinatarii de drept, ceea ce face foarte dificilă identificarea escrocilor.

Cristian Ungureanu, "uşurat" de 1.000 de euro

Una dintre victimele recente ale escrocilor care "operează" sistemele de transfer rapid de bani este bucureşteanul Cristian Ungureanu, în vârstă de 37 de ani. Cazul acestuia face acum obiectul unei investigaţii a poliţiştilor de la Serviciul Economic - Sectorul 6. Ungureanu urma să primească 1.000 de euro de la cumnata sa, care lucrează în Spania, numai că banii au fost încasaţi de către o altă persoană. "În data de 13 martie m-a sunat cumnata mea din Spania. Trebuia să îmi trimită nişte bani, nu aveam cont bancar în euro, mi i-a pus la Western Union. Seara m-a sunat să îmi spună codul tranzacţiei, necesar pentru a încasa banii. A doua zi de dimineaţă m-am dus la Agenţia Raiffeisen Lujerului. I-am spus funcţionarei care se ocupa şi de serviciul Western Union codul: aceasta a încercat să introducă acel cod în calculator, dar nu s-a putut verifica, mi-a zis că <> . Am plecat de la bancă, m-am întors mai târziu. A introdus din nou codul, apoi mi-a zis: <<Îmi pare rău, dar banii s-au luat>> . Am înlemnit. Apoi am cerut explicaţii, pentru că nu avea cine să încaseze banii în afară de mine. N-a vrut să îmi dea nicio informaţie despre persoana care a încasat banii în locul meu sau despre sucursala bancară de unde s-au ridicat banii. Am sunat-o pe cumnata mea din Spania, ea a reuşit să afle că banii au fost ridicaţi de la o sucursală BRD din Bucureşti. Ciudat este că eu am plecat de la bancă la ora 16.00, iar cumnata mea mi-a spus că în faxul primit de la Western Union din Spania apărea că banii au fost ridicaţi la 16.45 ora noastră, deci la 45 de minute după ce mi s-a spus că altcineva a luat banii", ne-a declarat Cristian Ungureanu.

Anchete fără rezultat în România şi Spania

Judecând după diferenţa orară reclamată de păgubit, funcţionara de la bancă părea suspectul principal, având în vedere că doar ea şi "victima" cunoşteau codul de securitate al tranzacţiei. Însă, cel puţin la nivelul Raiffeisen Bank, diferenţa orară nu se confirmă: surse din această bancă ne-au spus că banii au fost trimişi din Spania la ora 16.32 şi ridicaţi în România a doua zi, la ora 11.40. La Raiffeisen s-a efectuat o anchetă internă în urma acestui incident care a exclus vreo legătură a unui funcţionar din cadrul băncii cu escrocii. Ungureanu a depus o reclamaţie atât la BRD, de unde s-au ridicat banii, cât şi la poliţie. Încă nu a primit niciun răspuns, după aproape o lună de la demararea anchetei. Zilele trecute a făcut o sesizare şi la reprezentanţa din România a Western Union. Acolo a fost sfătuit ca reclamaţia să fie depusă de către cumnata sa din Spania, pentru că "persoana care a trimis banii este, în fond, cea păgubită, şi nu destinatarul sumei". De la Western Union din Spania a primit o copie după formularul de ridicare a banilor. Acesta era completat cu numele "Cristian Ungureanu", dar nici scrisul şi nici semnătura nu seamănă cu cele ale reclamantului. "Interesant este că cel care a ridicat banii a completat şi numele regiunii de unde au fost trimişi banii, eu habar nu aveam cum se numeşte", ne-a spus Ungureanu. Cert este că, până în prezent, sesizările, atât din România, cât şi din Spania, nu au avut niciun rezultat concret: nici făptaşul nu a fost prins, nici păgubitul nu şi-a recuperat banii.

Nu spuneţi nimănui codul tranzacţiei!

Am încercat să obţinem de la Western Union o explicaţie pe marginea acestui caz. Alexandru Bădulescu, Country Manager la Western Union România, ne-a transmis prin intermediul purtătorului de cuvânt Felicia Moga: "Western Union nu poate comenta tranzacţiile individuale. Cu toate acestea, vă asigurăm că Western Union tratează cu toată seriozitatea situaţiile în care serviciul de transfer de bani nu funcţionează corespunzător. Western Union cooperează pe deplin cu toate autorităţile locale şi internaţionale implicate, pentru sprijinirea investigaţiei în acest caz, şi acordă o atenţie specială siguranţei sistemelor sale de transfer de bani la nivel global."

Reprezentantul Western Union recomandă utilizatorilor acestui serviciu să protejeze la maximum detaliile tranzacţiilor: să ştie exact cui trimit banii, să nu spună altei persoane codul. De asemenea, Western Union recomandă clienţilor să contacteze autorităţile sau departamentul local pentru protecţia consumatorilor dacă există dubii sau suspiciuni în legătură cu o solicitare telefonică, prin poştă sau e-mail, şi să trateze cu prudenţă licitaţiile prin internet.

"Phishing", o nouă metodă de acţiune a hackerilor

Hackerii români au pus la punct o nouă metodă de furt de informaţii prin internet, prin care atacă preponderent instituţii financiar-bancare sau servicii de transfer de bani. Cel mai recent atac a fost asupra BRD: utilizatorii de e-mail au fost supuşi joi, 29 martie, unei tentative de fraudă prin metoda cunoscută sub numele de "phishing". Această modalitate de fraudare constă în transmiterea de mesaje electronice către utilizatori de e-mail, prin care acestora li se solicită date personale de identificare bancară. "În mod concret, mesajul e-mail a fost transmis ca venind în mod aparent din partea BRD şi solicita accesarea unui site cu design identic cu cel al serviciului de internet banking www.brd-net.ro în scopul completării unor date personale (user şi parolă, număr card, data expirării cardului, PIN-ul). BRD-Groupe Societe Generale a luat imediat măsuri pentru blocarea acestei tentative de furt de date personale, iar securitatea sistemului informatic care susţine funcţionarea serviciului de internet banking BRD-Net nu a fost niciun moment pusă în pericol, se precizează într-un comunicat de presă transmis de BRD.

Recomandări pentru prevenirea furtului de date prin internet

Fiţi precauţi în următoarele situaţii:

- Primiţi scrisori sau e-mailuri de la necunoscuţi prin care vi se oferă un preţ nerealist pentru diverse mărfuri scumpe sau greu de procurat

- Sunteţi anunţaţi drept câştigătorul unei licitaţii on-line şi vi se cere să acceptaţi doar transferul de bani ca formă de plată

- Primiţi telefoane prin care sunteţi anunţaţi că aţi câştigat un premiu la loto şi că, pentru a vi se putea trimite premiul, trebuie să trimiteţi o anumită sumă pentru expedierea acestuia

- Cineva răspunde la un anunţ dat de dvs. şi susţine că a găsit obiectul pe care l-aţi pierdut, cerându-vă, în schimb, să trimiteţi bani pentru recompensă sau pentru expedierea lucrului pierdut

- Primiţi un cec pentru o sumă ce depăşeşte valoarea produselor pe care le-aţi vândut şi vi se cere să utilizaţi serviciul de transfer de bani pentru a rambursa diferenţa către cumpărător

- Vi se oferă un împrumut avantajos cu condiţia să plătiţi în avans anumite tarife sau rate printr-un serviciu de transfer de bani

- Solicitantul vă învaţă cum să răspundeţi la întrebările adresate de Western Union

Când am auzit că altcineva a luat banii în numele meu, am înlemnit
Cristian Ungureanu,
victimă a hackerilor