Bulgaria, între ultima tăiere a porcului şi primul an în Uniunea Europeană

"Îi vom învăţa noi pe europeni cum să taie porcul şi cum să facă rachiu, nu ei pe noi regulile lor", spun ţăranii de la sud de Dunăre

Bulgaria reprezintă singurul stat din UE care nu-şi dezminte trecutul roşu, umbrit de ideologiile comuniste. Chiar şi acum, la peste 17 ani de la instaurarea democraţiei în Bulgaria, vizitând ţara, înţelegi de ce timp de câteva zeci de ani a circulat proverbul "Dacă plouă la Moscova, bulgarii deschid umbrela la Sofia".
Sărăcia care te izbeşte în mediul rural, maşinile de tip sovietic Lada şi Moscvici pe care le întâlneşti la tot pasul, clădirile din oraşe, blocurile de locuinţe de tip comunist, ca şi hotelurile şi restaurantele te duc cu gândul către Ucraina, Moldova sau o altă ţară fostă sovietică.
Preţuri la jumătate faţă de cele din România
Ca român, în mod normal, te aştepţi ca lucrurile să fie identice cu cele din ţara noastră. Numai că, încă de la Ruse, ai ocazia să vezi că nu este deloc aşa. Preţurile sunt cu aproape cincizeci la sută mai mici decât la noi, la aproape orice serviciu. Acesta este unul din motivele pentru care românii iau cu asalt litoralul bulgăresc. Drumurile, despre care toată lumea spune că sunt impecabile, se prezintă bine doar în zonele turistice. Cele din nordul Bulgariei, spre Vidin, Rahova sau Kozlodui, sunt de groază. La fel şi cele din sud, de la graniţa cu Turcia. Casele de la ţară sunt părăsite ori pe jumătate dărâmate, sau mai au puţin şi cad. Majoritatea şcolilor de la ţară sunt închise sau funcţionează pe jumătate, din cauza numărului mic de elevi. Bisericile sunt în paragină. Puţine dintre ele au fost restaurate în ultima vreme.
Un obicei bulgăresc, porcul atârnat de streaşină
La graniţa cu Serbia, în Timocul bulgăresc, la majoritatea caselor de la sat se poate vedea că este Crăciunul. Mai toţi au agăţat porcul la streaşinele caselor, pentru a nu prinde miros. Un alt obicei bulgăresc este atârnarea căpăţânii de porc în "cinghel", un cârlig legat la înălţime. Prin mai toate gospodăriile poţi vedea aşa ceva. "Îi vom învăţa noi pe europeni cum se taie porcul şi cum se face rachiu, nu ei pe noi regulile lor", spun ţăranii bulgari.
Cu toate tradiţiile, pe care ei sunt siguri că le vor păstra, oamenii din mediul rural se tem de integrare. Le este frică de preţurile care se vor alinia celor europene. Tocmai de aceea, poate nici simbolurile Europei Unite nu sunt foarte des întâlnite.

Sofia, un revelion al integrării cu proteste
După ora zece seara, în piaţa din centrul Sofiei, înconjurată de Palatul Preşedenţiei din Bulgaria, de Catedrala Alexandru Nevski şi de clădirea guvernului bulgar, au început să se strângă câteva mii de oameni, punctul culminant fiind la 12 noaptea, când numărul celor din piaţă a depăşit cu mult zece mii. Toate manifestările au fost sub simbolul integrării Bulgariei în UE, dar şi sub semnul protestelor faţă de condamnarea celor cinci asistente bulgare la moarte în Libia. Aproape toată lumea purta o panglică având culorile naţionale bulgare, roşu, verde şi alb, pe care scria "nu sunteţi singuri" în bulgară şi engleză.
Un steag românesc, la Sofia
Pe scenă au concertat formaţii autohtone de jazz, pop şi muzică tradiţională bulgărească, îndelung aplaudate de participanţi. Majoritatea celor din mulţime ţineau în mână drapele bulgăreşti şi ale Uniunii Europene. Un singur steag românesc se putea vedea, el fiind ţinut de o româncă din Vâlcea, ajunsă ocazional la Sofia de "eurorevelion".
Presa internaţională, oficialităţile, fie europene, fie bulgare, nu s-au înghesuit să fie prezente la ceremonii. Presa şi-a făcut totuşi datoria cu trei care de reportaj, unul al televiziunii de stat din Bulgaria şi două ale unor televiziuni străine. Oficialităţile au preferat să comunice cu bulgarii prin intermediul unui videoproiector.
Preşedintele Părvanov, fluierat
La 23,30 au apărut pe ecrane oficialii europeni, care le-au urat bulgarilor bun-venit. Discursul preşedintelui bulgar Georgi Părvanov a ţinut şase minute. El a fost ultimul înainte de douăsprezece noaptea. Primele două minute au fost fără sonor, dar organizatorii au reparat defecţiunea doar pentru scurt timp, pentru că sunetul a continuat să oscileze şi în următoarele minute. Deşi a câştigat alegerile cu peste şaptezeci la sută din voturile bulgarilor, Părvanov a dovedit că nu este prea iubit de populaţie. La auzul vocii sale, cei peste zece mii de bulgari au început să fluiere şi să huiduie.
Teamă de scumpiri
La miezul nopţii s-a declanşat un superb foc de artificii, care a ţinut aproximativ cincisprezece minute. Culorile predominante au fost roşu, verde şi alb, culorile naţionale bulgare. Albastrul, simbolul Uniunii Europene, nu a făcut parte din culorile artificiilor care au luminat Sofia în timpul "Revelionului Integrării". Participanţii la manifestări ne-au spus că se bucură de intrarea Bulgariei în Europa, numai că le este teamă de perioada imediat următoare aderării, care va aduce pentru bulgari un val de scumpiri.

Tristeţe la Kozlodui
Una din problemele care au venit peste bulgari odată cu aderarea la Uniunea Europeană a fost închiderea reactoarelor trei şi patru de la centrala electrică de la Kozlodui. Evenimentul a avut loc în ultima zi a a anului trecut.Majoritatea locuitorilor din Kozlodui sunt nemulţumiţi. Ei spun că toată zona va muri din punct de vedere economic. Directorul Casei de Cultură din Kozlodui, Anatoli Simov, singurul oficial bulgar care a fost de acord să vorbească cu noi despre închiderea celor două reactoare, ne-a spus că el crede că, de fapt, asta este o condiţie pusă de Franţa pentru a ajuta România să deschidă noile reactoare de la Cernavodă. În semn de protest faţă de închiderea reactoarelor trei şi patru, în zona Kozlodui nu au fost arborate drapelele Uniunii Europene şi nu s-a serbat aproape nicăieri "Revelionul Integrării". Pe acolo nimeni nu este entuziasmat de aderarea oficială a Bulgariei la UE.