Brăţările "dacice"- scumpe, dar imposibil de autentificat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fizicianul arheometrist Viorel Cojocaru, părinte al "amprentei" aurului transilvan, mărturiseşte că nimeni nu poate certifica antichitatea brăţărilor Recenta participare , incognito, a

Fizicianul arheometrist Viorel Cojocaru, părinte al "amprentei" aurului transilvan, mărturiseşte că nimeni nu poate certifica antichitatea brăţărilor

Recenta participare , incognito, a ziariştilor de la "Adevărul" la dezbaterile Academiei Române privind problema autenticităţii aşa-ziselor brăţări dacice face posibilă publicarea unei noi teorii halucinante a autorităţilor române: brăţările dacice sunt… tracice. O spune un comisar din IGP, specializat în obiecte de patrimoniu. Astfel, singura certitudine în afacerea "Tezaurul dacic" este dată de sumele imense plătite din banul public pentru recuperarea unor obiecte cu valoare necunoscută.

Odată pătrunşi "incognito" în sala de consiliu de la Academie, unde avea loc dezbaterea cu tema "Aurul dacic, între legendă şi realitate", reporterii "Adevărului" au reuşit să obţină noi informaţii din dosarul "Tezaurul dacic". În acelaşi sens, interesante au fost şi reacţiile participanţilor la dezbateri, semnificativă fiind cea a comisarului Aurel Condruz, şeful Poliţiei de Patrimoniu. De teama camerei foto şi a reportofonului, comisarul a încercat să o şteargă englezeşte. Tocmai lansase teoria brăţărilor tracice…

Strigăt academic de luptă împotriva presei

Cu ocazia conferinţei de la Academia Română, Mircea Babeş, cel care a condus "expediţia" ştiiţifico-judiciară de la Frankfurt, pentru aducerea în ţară a primelor patru brăţări, a susţinut în continuare autenticitatea brăţărilor. El nu a scăpat prilejul să critice, în repetate rânduri, ziarul "Adevărul", deranjat de insistenţa cu care abordează acest subiect. În sprijinul profesorului Babeş a venit şi cercetătoarea Lucia Marinescu, ce a şocat asistenţa îndemnându-i pe academicieni la luptă împotriva presei. "Eu cer sprijinul tuturor în lupta noastră contra mass-media, care-şi bate joc de noi, fără să aibă habar cine suntem şi ce am făcut în viaţa noastră. Să facem toţi un front comun şi să ne apărăm meseria"! De cealaltă parte a baricadei s-a situat profesorul Constantin Preda, directorul Societăţii de Numismatică, ce l-a combătut punct cu punct pe profesorul Babeş.

Este aşteptată o expertiză de la Cambridge

Pentru prima dată de faţă cu academicienii, Constantin Preda a vorbit despre expertizarea unei brăţări la Cambridge, expertiză ce infirmă autenticitatea unei brăţări ce a fost plasată pe piaţă ca fiind dacică. La insistenţele celor prezenţi, Preda a vorbit şi despre un prieten al său, care ar deţine "secretele de la Cambridge" susţinând că "o brăţară expertizată în Anglia nu este o lucrare antică". Pentru a ţine echilibrul disputei "Babeş-Preda", moderatorul dezbaterii, academicianul Alexandru Vulpe, a dat exemplul polemicii internaţionale iscate în jurul misteriosului disc de la Nebra, Germania. "Trei sute de oameni s-au adunat la Hale. Majoritatea specialiştilor, inclusiv eu, spun că sunt convinşi de autenticitatea discului. Dar au fost unii care au spus că analizele pot fi falsificate, iar discul respectiv, dacă a fost falsificat, a fost făcut de un arheolog împreună cu un artist", a spus Vulpe. În această notă, academicianul a tras şi concluzia dezbaterii: "Dacă brăţările sunt false, falsul a fost făcut de specialişti"!

Mărturia unui specialist: "Nu se poate face diferenţa"

Ceea ce nu au discutat academicienii a fost ipoteza contrafacerii contemporane a brăţărilor prin folosirea aurului cu "amprentă transilvană". Recent, un tânăr sculptor din Alba Iulia, Nicu Haj, a declarat, pentru "Adevărul", că în zona Roşia Montană sunt persoane la care s-ar putea găsi, relativ uşor, 10-15 kilograme de aur din care un bijutier priceput poate executa "brăţări la indigo". Vizavi de această posibilitate "metalurgică", am încercat să aflăm opinia fizicianului arheometrist Viorel Cojocaru, părintele "amprentei" aurului transilvan. Răspunsul specialistului este şocant: "Dacă brăţara care mi s-ar aduce ar proveni tot din aur nativ, n-aş putea spune decât că este originală. Nu am cum să le diferenţiez. Nimeni, nici un specialist, nici un fizician, nici din ţară, nici din străinătate, nu poate să diferenţieze două obiecte, în cazul nostru brăţări, făcute din aur de aceeaşi provenienţă, fiindcă nu există metode. Dacă este tot aur aluvionar din Transilvania, care-şi păstrează aceeaşi amprentă, eu nu pot face diferenţa. În principiu, se poate realiza ceea ce spuneţi dumneavoastră şi ar fi foarte interesant. Puteţi încerca.

Ar fi, într-adevăr, o bombă. Cu condiţia să existe aur aluvionar în cantitate aşa de mare. După părerea mea, nu există"! Declaraţia lui Viorel Cojocaru ar trebui să-i pună pe mulţi pe gânduri. Dacă este adevărat ce spune reputatul om de ştiinţă, cei care au încercat să acrediteze teroria aşa-ziselor brăţări dacice, ar trebui să-şi scrie demisiile şi să răspundă pentru banii contribuabililor, investiţi în nişte simple... zorzoane din aur!

Nimeni, nici un specialist, nici din ţară, nici din străinătate, nu poate să diferenţieze două obiecte, în cazul nostru brăţări, făcute din aur de aceeaşi provenienţă, fiindcă nu există metode.
Viorel Cojocaru, fizician

Comisarul Condruz: "Brăţările dacice sunt… tracice"

În cadrul dezbaterilor academice, la care reporterii "Adevărul" au participat incognito, comisarul Aurel Condruz, şeful Poliţiei de Patrimoniu, a prezentat o nouă teorie, menită parcă să justifice răscumpărarea brăţărilor din bani publici : "Vizavi de expertizarea acestor piese, două dintre ele au fost expertizate de domnul doctor Peter Meier, din SUA. Eu nu-l cunosc, dar cineva din România mi-a spus că ar fi cel mai bun. El a făcut expertiza la două dintre piesele pe care noi le avem şi ne-a spus că este vorba de aur nativ şi provin din Tracia".

Milioane de euro pentru nişte obiecte… din aur!

Ministerul Culturii şi Cultelor a informat presa că mai achiziţionează o nouă brăţară dacică din SUA la preţul de 50.000 de euro, urmând ca din Belgia să mai fie răscumpărate alte două, probabil la un preţ asemănător. Până în prezent au fost deja investiţi 900.000 RON (cam 66.000 de euro bucata) pentru primele patru brăţări răscumpărate, o a cincea brăţară fiind recuperată din Franţa, fără a fi plătită. Dacă, la un moment dat, vor fi răscumpărate, din străinătate sau din ţară, cu preţuri între 50.000-70.000 de euro, toate celelalte brăţări, până la cifra de 15, câte a stabilit ancheta că ar fi fost găsite de braconieri, potrivit unei contabilităţi simple, suma totală scoasă din buzunarele românilor ar trebui să fie între 700.000 şi 980.000 de euro. Aproape un milion de euro, fără a pune la socoteală costurile transportului, expertizelor, anchetelor şi proceselor nesfârşite.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite