Autostrada Soarelui, drumul nimănui

Principala legătură între Bucureşti şi litoral seamănă din ce în ce mai mult cu un drum abandonat. La aproape două luni de la gravul accident rutier în lanţ, în care şi-a pierdut

Principala legătură între Bucureşti şi litoral seamănă din ce în ce mai mult cu un drum abandonat.

La aproape două luni de la gravul accident rutier în lanţ, în care şi-a pierdut viaţa o persoană, 12 au fost rănite şi 20 de maşini s-au făcut praf, nimic nu s-a schimbat pe Autostrada Soarelui. Panourile de avertizare sunt în continuare inerte, telefoanele de urgenţă nu funcţionează, iar hoţii devalizează nestingheriţi de nimeni infrastructura autostrăzii, care a costat contribuabilii sute de milioane de euro. Ba, mai mult, în asfalt au apărut şi primele gropi.

Peisajul dezolant de la ieşirea din oraş îţi dă impresia de părăsire. După blocurile sărăcăcioase şi scorojite de la periferie, terenurile pustii, cu bălării de jumătate de metru, se întind cât vezi cu ochii. Din loc în loc, monotonia peisajului este "colorată" de construcţia vreunei hale industriale. Dăm cu ochii de indicatorul care ne anunţă că tocmai intrăm pe Autostrada Soarelui.

Lângă panou, mai multe vaci pasc liniştite. Primul lucru neplăcut care te izbeşte chiar la intrarea pe A2 este panoul electronic de avertizare. Din păcate, la aproape două luni de la gravul accident în lanţ petrecut pe A2, instalaţia este pur decorativă. Imediat, îţi sare în ochi şi gardul din plasă distrus pe sute de metri, care ar fi trebuit să împiedice oamenii şi animalele să pătrundă pe şosea. Telefoanele SOS nefuncţionale întregesc peisajul dezolant.

Cu această "zestre", Autostrada Soarelui este foarte departe de cele mai indulgente standarde în materie, iar traficul în siguranţă pare a fi doar o glumă proastă. Despre benzinării şi parcări decente nici nu poate fi vorba. Sistemul de comunicaţii al autostrăzii, care include panouri avertizoare pentru şoferi, telefoane de urgenţă, camere video de supraveghere, staţii meteo şi aparate de măsurare a densităţii traficului, nu a fost funcţional decât în primele două săptămâni după inaugurare. Hoţii au avut grijă să vandalizeze sistemul, care a costat contribuabilii milioane de euro.

Compania de Autostrăzi, depăşită de situaţie Accidentele cumplite, soldate cu zeci de morţi, care s-au succedat pe A2 cu o viteză ameţitoare, nu au fost în măsură să sensibilizeze autorităţile. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pare a fi depăşită cu totul de situaţie.

Deşi echipele (CNADNR) s-au apucat cu chiu, cu vai de treabă, începând să înlocuiască fibra optică şi cablurile electrice furate, infrastructura de milioane de euro este în continuare la discreţia hoţilor, deoarece Compania de Autostrăzi nu asigură niciun fel de pază. Gardurile înlocuite astăzi, de pildă, dispar în noaptea următoare. Forţată de situaţie, Poliţia Autostrăzii (PA) trebuie să supravegheze nu doar traficul rutier, cum ar fi normal, dar şi să limiteze furturile. "Patrulăm permanent cu toate echipajele pe care le avem la dispoziţie, iar de aproximativ o lună de zile nu am mai avut pe A2 accidente mortale", a declarat comisarul Ionel Mihaiu, şeful PA.

La centrul de comandă al PA, din cauza nefuncţionării camerelor video şi a aparaturii de măsurare a densităţii traficului, poliţiştii sunt obligaţi să improvizeze, ţinând permanent legătura prin staţii cu echipajele mobile, dotate cu GPS. Câteva calculatoare monitorizează tot timpul poziţia patrulelor, astfel încât, în caz de urgenţă, să fie dirijate acolo unde este nevoie de ele în cel mai scurt timp. Gropi şi prostituate De parcă problemele cu care se confruntă A2 nu ar fi de ajuns, în asfalt au apărut şi primele găuri.

Cum treci de Fundulea, pe mai multe viaducte poţi vedea "valuri" pe care, dacă nu le ocoleşti, pui la grea încercare amortizoarele maşinii. Crăpături şi gropi mici, care se adâncesc pe zi ce trece, întregesc peisajul. Mai mult, în anumite zone, asfaltul s-a lăsat formând văi în lungime de 6-8 metri. Şoferii care nu le văd la timp şi trec prin ele cu peste 100 de kilometri la oră riscă să-şi ia zborul la propriu şi să aterizeze în decor. Pentru poliţie, cauza este simplă. "De vină pentru deteriorarea asfaltului sunt camioanele grele care nu respectă tonajul maxim admis", ne-a declarat comisarul Ionel Mihaiu.

Deloc surprinzător, în afara a două sau trei parcări pustii, luate în stăpânire autoritară de câinii maidanezi, spaţiile de servicii, cum ar fi benzinării, moteluri sau restaurante, lipsesc cu desăvârşire. În parcările cu pricina, toaletele insalubre şi vandalizate nu te îmbie să-ţi faci nevoile. Aici opresc mai mult tirurile ale căror şoferi ori au probleme tehnice, ori simt nevoia unui sex oral cu prostituatele care îşi fac veacul pe marginea drumului.

Raiul hoţilor Cei mai mulţi şoferi care trec pe Autostrada Soarelui consideră A2 mai mult o şosea cu patru benzi decât o autostradă. Hoţii, foarte bine organizaţi, devalizează echipamentele care au un rol esenţial pentru siguranţa traficului. Se fură orice este din metal, care poate fi valorificat la centrele REMAT sau poate fi folosit în gospodărie: stâlpi metalici, lămpi reflectorizante, panouri indicatoare, fibră optică, panouri antiorbire, parapeţi metalici şi cabluri electrice. Cele mai "apreciate" de hoţi sunt însă gardurile de protecţie, care au fost demontate sau distruse pe kilometri întregi.

Fără ele, animalele traversează în voie carosabilul, punând în pericol viaţa şoferilor. Mai mult, în peisaj au început să apară atelaje hipo, considerate, pe bună dreptate, coşmarul oricărui şofer. Potrivit poliţiştilor, cel mai adesea hoţii sunt membrii unor şatre de ţigani, care colectează fier vechi sau alte metale. Poliţia pare neputincioasă în faţa valului de furturi.

Anul acesta, au fost instrumentate doar patru dosare penale. Singura soluţie ar fi concesionarea autostrăzii, care ar rezolva dintr-un foc atât problema întreţinerii drumului, cât şi pe cea a pazei infrastructurii. Din păcate, mai multe licitaţii au eşuat, iar CNADNR trenează organizarea altei licitaţii. Serviciile de întreţinere şi spaţiile de servicii vor fi scoase din nou la licitaţie, cel mai devreme, în 2008. Abia atunci ar putea fi Autostrada Soarelui întreţinută profesionist, cu tot ceea ce presupune aceasta.

"Autostrada morţii" Accidentele de pe autostrada către litoral au un numitor comun: viteza nebună cu care circulă şoferii inconştienţi. În ciuda măsurilor luate, cum ar fi numărul sporit de echipaje de patrulare şi observare din puncte fixe, monitorizarea radar, supravegherea aeriană, accidentele foarte grave şi-au urmat cursul. Potrivit comisarului Ionel Mihaiu, cele mai multe dintre ele sunt determinate de viteza asociată cu oboseala, nepăstrarea distanţei între autovehicule, depăşirile neregulamentare şi staţionarea pe banda de urgenţă. Numai anul acesta, pe A2 au fost înregistrate 49 de accidente grave, soldate cu 14 morţi şi 16 răniţi grav.