Antenele de telefonie pot ucide!

Compania Orange îşi mută o antenă de pe un bloc din Bristol, unde 20% din locatari s-au îmbolnăvit de cancer În urma unui lung şir de procese şi cinci ani de campanie susţinută de

Compania Orange îşi mută o antenă de pe un bloc din Bristol, unde 20% din locatari s-au îmbolnăvit de cancer

În urma unui lung şir de procese şi cinci ani de campanie susţinută de locatarii unui bloc din Bristol, compania de telefonie mobilă a acceptat să-şi demonteze antena de mare putere de pe un imobil de cinci etaje din Staple Hill, unde şapte persoane au făcut cancer, iar trei deja au murit. Antena este folosită pentru comunicaţiile prin satelit şi, conform "Daily Mail", câmpul elecromagnetic al acesteia provoacă boli canceroase celor care locuiesc la etajele superioare.

Locuitorii din Bristol sunt la curent cu situaţia persoanelor care locuiesc în imobilul cu antenă, pe care l-au poreclit "Turnul blestemat", şi mulţi dintre ei au participat la acţiunile de protest organizate cu sprijinul autorităţilor locale. La ceremoniile funerare ale celor trei persoane decedate deja au participat mii de persoane, iar cazul a intrat în atenţia guvernului de la Londra.

Rata cancerului, 20%

Cei patru locatari bolnavi de cancer sunt internaţi în stare gravă în spitale şi nu se ştie deocamdată cine va plăti facturile tratamentelor pe care le fac. Medicii le dau puţine şanse de supravieţuire, iar blocul a intrat, practic, în doliu. Făcând un calcul simplu, cum pe un palier sunt opt apartamente şi, în cadrul acestora, şapte locatari au fost răpuşi de cancer, procentul apartamentelor de la ultimul etaj în care se îmbolnăveşte câte cineva este de 87%. Calculând raportat la numărul de persoane expuse riscului, procentul scade la 20%, dar nu e puţin. Rezidenţii casei Berkeley, din Staple Hill, Bristol, care nu s-au îmbolnăvit se plâng oricum de dureri de cap şi greţuri inexplicabile, pe care le pun tot pe seama prezenţei antenei. Nu doar compania Orange are astfel de probleme cu antenele. Proteste au fost şi în legătură cu antenele Vodafone şi chiar cu antenele posturilor de radio locale, care au sediile la ultimul etaj al unor imobile locuite. Vârsta persoanelor afectate se situează între 31 şi 89 de ani, dar mai afectate sunt persoanele de peste 70 de ani. La primăria din Bristol sunt sute de plângeri, dintre care 110 numai din "Turnul blestemat".

Copiii, posibile victime

Una dintre doamnele care locuiesc în blocul despre care a informat ieri presa britanică a declarat pentru "Daily Mail": "Mă simt rău tot timpul. Trebuie să mute aceste antene din zonele locuite. Am făcut boala Meniere şi îmi pierd echilibrul când merg. Eu nici măcar nu sunt luată în calcul, pentru că nu am făcut reclamaţie, dar mă tem pentru copiii care locuiesc în acest bloc".

Antena, ridicată în anul 1994, are acum zilele numărate. Compania Orange a admis să o mute într-o zonă nelocuită, dar problema staţiilor de emisie-recepţie de mare putere rămâne, atât pentru britanici, cât şi pentru noi.

Indiferenţa guvernului alimentează războiul antenelor GSM

La un an de zile de când a fost sesizat, Executivul nu a reuşit să realizeze un studiu de impact în domeniul telefoniei mobile

Pe 31 iulie 2006, la sediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei s-au întrunit reprezentanţii Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului (APC), ai operatorilor de telefonie mobilă Vodafone, Orange şi Telemobil, respectiv ai guvernului, pentru discuţii referitoare la posibilele efecte nocive ale antenelor de telefonie mobilă asupra sănătăţii populaţiei.

Într-o bună tradiţie românească, cu toate că s-a solicitat un studiu de impact asupra sănătăţii, guvernul nu a mai revenit ulterior asupra acestui sensibil subiect, alimentând suspiciunile unei bune părţi a populaţiei care solicită, pe bună dreptate, garanţii ferme de securitate ale acestor servicii.

Conform Comunicatului APC, la întrunirea de la sediul Ministerului Comunicaţiilor s-a cerut "aplicarea principiului precauţiei în instalarea antenelor GSM pe sau în vecinătatea apropiată a imobilelor de locuinţe".

"Nu s-a mai făcut nimic!"

Conform reprezentanţilor acestei Asociaţii, "atunci când comunitatea ştiinţifică nu cade de acord şi nu se pot furniza date ştiinţifice asupra lipsei de pericol a unui serviciu, sunt necesare măsuri preventive în această direcţie".

La finalul dezbaterii, APC România a propus elaborarea unui studiu de impact asupra sănătăţii conform Ordinului 117/2002, care ar fi putut cuprinde o caracterizare a nivelului de expunere a populaţiei, respectiv a efectelor asupra sănătăţii, o evaluare a impactului asupra stării de sănătate a populaţiei, o listare a condiţiilor de conformare pentru prevenirea efectelor şi un plan de monitorizare a aplicării.

"Nu s-a mai făcut nimic în direcţia asta. APC România a propus elaborarea unui studiu de impact asupra sănătăţii ce ar putea fi realizat de Direcţia de Sănătate Publică, în colaborare cu Institutul de Sănătate Publică. E firesc ca actorii din domeniul telefoniei să nege unele acuzaţii, câtă vreme şi comunitatea ştiinţifică este divizată în această problemă. Precizez că în România nu este reglementată distanţa între antena GSM şi clădirea publică, dar în alte ţări acest lucru s-a făcut, dau exemplu doar Spania", ne-a declarat preşedintele APC România, dr. Costel Stanciu.

Operatorii de telefonie: "Totul este OK!"

Pe de altă parte, reprezentanţii companiilor de telefonie au susţinut întotdeauna că pădurea de antene GSM este total inofensivă şi că antenele sunt instalate cu respectarea legislaţiei în vigoare, precizând că nivelurile emise din staţiile de bază ale operatorilor de telecomunicaţii activi pe piaţa din România sunt mai scăzute sau se încadrează în standardele impuse de legislaţia europeană în vigoare. Mai mult, operatorii de telefonie mobilă susţin că, până în prezent, comunitatea ştiinţifică nu a identificat niciun risc asupra sănătăţii umane datorat antenelor GSM. Ei recunosc totuşi că există oameni preocupaţi de posibilele efecte asupra sănătăţii provocate de expunerea la câmpurile generate de tehnologiile mobile. În acest caz, devine bizară neimplicarea instituţiilor statului în lămurirea unei chestiuni publice care produce tot mai multe suspiciuni în rândul populaţiei.