Rezultatele catastrofale ale bacalaureatului din acest an scot la iveală ceva care îţi dă fiori pe şira spinării.
Ca jurnalist de teren, care a acoperit ani de-a rândul domeniul
educaţional, am scris despre fraudele masive din centrele de
bacalaureat. Am avut probe jurnalistice clare potrivit cărora chiar şi
olimpicii internaţionali au fost lăsaţi să copieze. În acest an
Ministerul Educaţiei a decis să înăsprească regulile de organizare a
examenului, iar procentele de promovabilitate s-au înjumătăţit în mai
multe judeţe faţă de anul trecut. Este bacalaureatul cu cele mai slabe
rezultate din istorie!
Ministrul Daniel Petru Funeriu face din aceste măsuri cât se poate de
normale o temă de bravură electorală şi îi acuză pe foştii miniştri din
USL. Dincolo de deciziile pozitive privind corectitudinea examenului pe
care ministrul nu era capabil să le ia dacă nu erau în minister experţi
gen Liliana Preoteasa, domnia sa nu conştientizează sinistrul din
spatele rezultatelor dezastruoase.
Generaţia etnobotanistă, generaţia cool, generaţia tupeului îşi
arată valoarea. Viitorul României depinde de nişte rataţi incapabili să
treacă examenul de maturitate. Cum vor putea aceştia să devină medici,
ingineri, economişti care să scoată această ţară din sărăcie? Nu e
suficent că suntem din ce în ce mai săraci, acum suntem şi din ce în ce
mai proşti.
În loc să piardă vremea cu mesaje electorale
agramate, tânărul ministru al Educaţiei ar trebui să se întrebe dacă
aceşti copii mai au de la cine învăţa.
Dascălii adevăraţi fug de
şcoală ca dracu de tămâie pentru că şi-au găsit joburi plătite pe măsura
valorii lor în sistemul privat. Cadrele didactice reprezintă cea mai
lovită categorie de bugetari la capitolul tăieri de venituri. Prin
urmare pe aceşti copii au rămas să îi înveţe carte acei indivizi care la
rândul lor au copiat la examenele de titularizare sau au luat note de 1
şi 2.
Investiţia în educaţie înseamnă investiţie în viitor.
Toţi politicienii au rostit această propoziţie. Preşedintele Băsescu,
care îl apreciază extrem de mult pe actualul ministru, a făcut o obsesie
din ea în campaniile electorale.
Eram bucuros că iată până la urmă
un politician se preocupă de educaţie. Au fost vorbe goale! Şi din
păcate subfinanţarea educaţiei anunţă un viitor sumbru pentru această
ţară.











* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza