Doamna ministru Monica Anisie ştie evoluţia pandemiei cu COVID-19!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cel puţin aşa rezultă dintr-o postare a doamnei ministru Monica Anisie. Problema anului şcolar şi a examenelor de absolvire preocupă elevii din clasele terminale şi pe părinţii acestora. Elevii care nu dau anul acesta examene naţionale sunt mai liniştiţi. Deja materia a fost parcursă la clasă în proporţie de 60-70%, materie multă, stufoasă, prea teoretizanta, fără aplicaţii practice şi legături transdisciplinare.

Aşa că nu este mare pierdere dacă s-ar începe noul an şcolar cu o sinteză a materiei nepredate, pe aspectele care ţin de un învăţământ modern: dimensiunile aplicativ-practice, transdisciplinară şi generatoare de învăţare continuă.

Ce ne spune doamna ministru Monica Anisie

Partea din postare în discuţia aceasta:

„Vă rog să aveţi încredere că, în scurt timp, MEC va transmite ceea ce se va întâmpla cu examenele naţionale, când vom putea relua cursurile şi care vor fi deciziile cu privire la susţinerea licenţei/dizertaţiei/titularizării/examenelor pentru gradele didactice etc.

▶️Cum bine se ştie, toate acestea depind de evoluţia pandemiei cu COVID-19!!”

Cu altă ocazie: „ Este “exclus” ca printre variantele luate în calcul de Ministerul Educaţiei să fie anularea examenelor din acest an, a declarat Monica Anisie, pentru Edupedu.ro.

Afirmaţia dnei ministru este în cel mai bun caz hazardată, dacă nu chiar neserioasă. Dacă toate deciziile depind de evoluţia pandemiei cu COVID-19, cum să le iei în „scurt timp”?

Evoluţia pandemiei

Evoluţia pandemiei nu poate fi anticipată nici de către specialişti. Aproape toate ţările au intrat în vrie din cauza coronavirusului, din care nimeni nu ştie cum va ieşi, sau când se va opri. Eu înţeleg că dna ministru vrea să liniştească populaţia şcolară, şi pe părinţii elevilor, dar nu cu astfel de afirmaţii, fără legătură cu realitatea, o poate face.

Vârful pandemiei se „intuieşte” de către specialişti că s-ar produce cândva după Paşte. Dacă nu va exista şi un alt vârf, mai târziu în mai. Mobilitatea cetăţenilor, mai ales în spaţiul UE, nu dă prea multe şanse unor anticipaţii, cât de cât bazate pe realităţi evidente. Sosirea în ţară a 200.000 de români din Italia şi Spania, şi încă a 200.000 înainte de Paşte, cetăţeni pentru care nu avem posibilităţi de carantinare şi izolare, face posibil orice scenariu. Este posibil un scenariu optimist, în care România să nu urmeze traseul Italiei şi Spaniei sau, dimpotrivă, un scenariu pesimist, în care consecinţele să fie şi mai dramatice la noi în ţară. Mai ales ca nu avem resursele umane şi financiare ale altor ţări.

Panta descendentă a pandemiei va dura şi ea cât panta ascendentă, adică 3-4 luni. Dacă după Paşte socotim 3-4 luni, ajungem în iulie-august. Va fi foarte greu să organizezi finalizarea anului şcolar în curs, cu tot cu examenele naţionale, într-o lună de zile.

Nu s-au luat în calcul şi consecinţele economice ale pandemiei. Ţara noastră a moştenit un deficit bugetar de 4,6% de la guvernele anterioare, aşa că şi dacă UE nu mai ţine cont de încadrarea în deficitul de 3%,  se pune problema să găseşti împrumuturi care să acopere deficite de 6-7%. Acum suntem într-o mai situaţie dificilă, comparativ cu 2010. Toate ţările au nevoie de bani, nu doar România. Este de presupus că toţi creditorii interni şi externi vor fi supuşi la presiuni formidabile, dobânzile vor urca la cer şi România nu se va mai putea împrumuta lejer, exact ca în 2010.

Faţă de toate aceste nebuloase, să vii să spui că „în scurt timp, MEC va transmite ceea ce se va întâmpla cu examenele naţionale, când vom putea relua cursurile”, pare, cum spuneam,  o atitudine neserioasă.

Ce ar trebui să facă ministerul Educaţiei

Mai degrabă ar fi timp şi preocupare pentru anul şcolar viitor. Când numărul de ore pe săptămână trebuie redus, conform legii, la 20, 25, 30 la primar, gimnaziu şi liceu. Această lege nu va putea fi ignorată, fie şi din motive financiare. Nu se ştie de câţi bani vom dispune după această criză mondială.

Reconfigurarea arhitecturii curriculare este iarăşi o urgenţă. Să nu mai fim coada Europei la testele PISA. Să nu mai avem 44% analfabeţi funcţionali la 15 ani, şi 47% dintre absolvenţii de gimnaziu să nu ştie cele patru operaţii aritmetice. Acestea sunt problemele cu adevarat importante din educaţie. Un adevărat dezastru, pe care nu-l putem ocoli sau ascunde sub preş. Dacă ne pasă de viitorul acestei ţări. Nu ştiu în ce etapa se află acest efort de reconfigurare a planurilor cadru şi a programelor şcolare. Aş fi apreciat dacă dna ministru ne-ar fi adus informaţii din această zonă de activitate a ministerului Educaţiei.

În concluzie

Să nu ne păcălim unii pe alţii. Nimeni nu ştie când, cum şi cu ce costuri se va încheia această pandemie. Să iei decizii acum în privinţa reluării cursurilor şcolare, şi a programării examenelor naţionale este un lucru neserios. Olanda a şi anulat examenul de Bacalaureat, dar noi suntem mai „ambiţioşi”, comparativ cu olandezii. Nu cred că populaţia ar putea fi amăgita cu afirmaţii de genul „în scurt timp, MEC va transmite ceea ce se va întâmpla cu examenele naţionale, când vom putea relua cursurile”!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite