Cum l-a ajutat Liviu Dragnea pe Viktor Orban, blocând gazele din Marea Neagră, să şubrezească relaţia României cu SUA din Parteneriatul Strategic

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vizita premierului maghiar la Washington a fost prilejul pentru ca Budapesta să-i dea încă o palmă României, o ţară aflată într-o degringoladă instituţională fără precedent. Viktor Orban a atacat la Casa Albă poziţia noastră de pilon al flancului Estic şi, profitând de declaraţiile anti-occidentale vituperate în campanie de Liviu Dragnea, Orban a pus sub semnul întrebării şi seriozitatea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA.

Beneficiind de o susţinere populară consistentă, Viktor Orban a adaptat Ungaria să convieţuiască laolaltă cu interesele ruseşti din Uniunea Europeană. Inabilitatea blocului european de a face faţă crizelor interne i-a permis lui Viktor Orban să folosească din plin fondurile UE pentru a dezvolta economia ţării, în ciuda unui discurs anti-Bruxelles pigmentat, deseori, inclusiv cu atacuri la persoană.    

Totodată, în ultimii ani, fără să-şi schimbe reacţiile iliberale, Viktor Orban a căutat să construiască o punte de legătură cu vârful administraţiei de la Casa Albă. Iar discursul anti-imigranţi a fost biletul de trecere pentru o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump.

La prima vedere, pare că întrevederea s-a finalizat cu un început de negociere. Ungaria este dispusă să cumpere un sistem de apărare care detectează rachetele de rază medie de acţiune iar administraţia SUA poate se gândeşte, în schimb, la un plan prin care să determine România să deblocheze, până în septembrie, exploatarea celui mai mare perimetru de gaze naturale offshore din Marea Neagră.

Viktor Orban s-a folosit de pretextul că România se opune investiţiei celor de la Exxon şi OMV Petrom pentru a se plânge că acest lucru pune în pericol posibilităţile Ungariei de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale. În acest fel, premierul maghiar a declanşat, în SUA, un atac fulgerător la adresa României provocând, la cel mai înalt nivel, o fisură în imaginea ţării noastre de furnizor de securitate.

Diversificarea surselor de gaze naturale este plauzibilă pentru Ungaria numai în situaţia în care cooperarea româno-americană se va întâmpla rapid. I-am cerut preşedintelui Trump să ajute ca acest lucru să se întâmple Viktor Orban, premierul Ungariei

În ultimii ani, proiectul de ţară al României a fost acela de a deveni o insulă de stabilitate în Estul Europei şi un partener de nădejde pentru NATO şi pentru SUA. Deşi nu am reuşit să convingem NATO de faptul că Marea Neagră este un punct la fel de fierbinte precum Kaliningrad şi Belarus, România şi-a atins alte scopuri pe Flancul Estic.

Am alocat 2% din PIB pentru armată, am efectuat numeroase exerciţii militare comune cu ţările din Alianţă, scutul de la Deveselu este operaţional, baza de la Kogălniceanu este un pivot strategic iar numeroasele contingente de militari români implicate în diverse teatre de război stau, de-asemenea, mărturie implicării noastre.

Dar, Budapesta a avut, însă, un mesaj foarte cinic: România pune în pericol securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei de Est pe care o condamnă să se reaboneze la importurile ruseşti într-o perioadă în care este neclar dacă înţelegerea dintre Gazprom şi Naftogaz pentru tranzitul de gaze prin Ucraina va mai continua şi după 31 decembrie 2019.

În ceea ce îi priveşte pe maghiari, într-adevăr, ei sunt dependenţi într-o proporţie de 80% de importurile de gaze ruseşti. Livrările de gaze naturale din Rusia sunt de o importanţă capitală pentru Ungaria însă, oprirea tranzitului prin Ucraina ar putea constitui pentru maghiari o oportunitate. Conform Planului Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice al Ungariei, vecinii noştri recunosc că pot să stea liniştiţi în privinţa aprovizionării cu gaze naturale, chiar dacă punctul de intrare la Beregdaróc nu va fi disponibil pentru o perioadă îndelungată.

ungaria

Conectaţi la hub-ul din Baumgarten şi interconectaţi cu Slovacia, maghiarii vor deveni principalii furnizori de gaze naturale pentru Serbia şi România care, deşi este al treilea producător din UE, nu este capabilă să-şi asigure propriul consum. În schimb, cuplându-se şi cu piaţa de gaze naturale a Croaţiei, maghiarii vor avea acces şi la LNG-ul american, descărcat în portul Krk.

Este o demonstraţie de forţă şi inteligentă a unei ţări care, deşi este importatoare de gaze naturale, îşi asigură mult mai eficient securitatea energetică decât România, o ţară producătoare şi care doarme pe ea cu rezerve încă neexploatate, neavând niciun plan de a le valorifica superior şi de a-şi creşte atât producţia cât şi consumul.

Aşa că această realitate i-a oferit lui Viktor Orban posibilitatea de a încerca, chiar relaxat, să sădească în mintea administraţiei americane faptul că România nu mai este acelaşi partener de încredere aşa cum  era în 2016 atunci când, la Washington, se semna cu SUA declaraţia Comună privind implementarea Parteneriatului Strategic.   

Liviu Dragnea l-a băgat în Casa Albă pe Viktor Orban

Atacul lui Viktor Orban de la Washington nu ar fi fost de succes fără suportul declaraţiilor anti-occidentale ale lui Liviu Dragnea. Iar breşa s-a produs în luna martie, atunci când liderul PSD a pus sub semnul întrebării importanţa Parteneriatului Strategic dintre SUA şi România.

Având în faţă perspectiva unei noi posibile condamnări şi cu multe tentative eşuate de a se apropia de administraţia americană fără să plătească firme de lobby, Liviu Dragnea avea să spună că, „atunci când se trage linie, avantajele concrete pentru România în relaţia cu SUA, din punct de vedere economic şi strategic, nu sunt foarte mari. În schimb, pentru noi, SUA reprezintă o garanţie uriaşă de securitate cu care nu avem voie să ne jucăm.”

Ce a încercat liderul PSD să facă a fost să picteze multinaţionalele americane în cele mai sinistre culori. Exxon, în acest tablou suprarealist, apare ca un conglomerat hrăpăreţ, nerezonabil, inflexibil în negocieri, fără suflet şi care priveşte proiectul din Marea Neagră dintr-o perspectivă pur financiară, de multinaţională rece. De fapt, Liviu Dragnea sugerează că Exxon nu s-a comportat ca o companie care stă aşezată sub cupola celor cinci dimensiuni ale Parteneriatului Strategic: cea energetică, cea economică, cea politico-militară, cea educaţională şi cea de cercetare.

Nemulţumirea lui Liviu Dragnea este alimentată, însă, şi de faptul că nu a capitalizat, în interes propriu, de pe urma negocierilor cu Exxon şi OMV Petrom pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Aşa că i-a permis lui Viktor Orban să lovească în relaţia transatlantică a României, vulnerabilizând poziţia ţării noastre care, în cadrul Parteneriatului Strategic, şi-a asumat şi să contribuie la „o piaţă regională a energiei mai transparentă, predictibilă, integrată, diversificată şi competitivă.” Acestea sunt, în acelaşi timp, şi obiectivele europene pentru a diminua importurile de gaze ruseşti şi a face tranziţia spre resurse de energie curate.

Viktor Orban a sesizat că Liviu Dragnea vrea să câştige voturi pe o retorică anti-occidentală, folosind ultima sa carte, aceea de a demonstra că multinaţionalele sunt cel mai mare focar de corupţie şi că singurul lor scop este de a goli România de profesionişti, de a comercializa produse proaste şi de a insista pentru profituri nerezonabile care nu li se cuvin.

În acest context, văzând haosul din România, premierul maghiar a încercat, la Washington, un joc sofisticat. Mai întâi, a încercat să decupleze ţara noastră de la dimensiunea economică a Parteneriatului Strategic, prefigurând Ungaria într-un partener de afaceri mult mai eficient şi mai bine ancorat într-o astfel de relaţie pragmatică ce presupune inclusiv valorificarea gazelor din Marea Neagră.

Apoi, dacă proiectul nu se va face, Viktor Orban s-a asigurat că tot Ungaria va ieşi în câştig. De ce? Pentru că va arăta România cu degetul că nu este în stare să sară peste discursul medieval în care şi-a înfăşurat economia şi societatea şi că nu este în stare să coordoneze proiecte de o anvergură regională. Iar SUA va fi tentată să se gândească dacă Viktor Orban nu are, cumva, dreptate?!

Incapabili să explice cum va beneficia ţara noastră de investiţia în gazele din Marea Neagră, provocările dinspre Ungaria îi vor capacita pe liderii PSD şi pe cei care au controlat ani la rândul sectorul energetic să blocheze şi ultimele rămăşiţe economice ale Parteneriatului Strategic. Lipsiţi de orice interes pentru a construi proiecte de dezvoltare durabilă, Liviu Dragnea şi cercul de apropiaţi din PSD vor continua să lovească în tot ceea ce înseamnă investiţie străină şi să înşurubeze România, adânc, în periferia Europei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite