Adevarul.ro

Ziarul „Adevărul“ va publica povestea completă a dictatorului executat în ziua de Crăciun. După o uriaşă muncă de documentare, întinsă pe mai multe luni, „Adevărul“ porneşte un serial fabulos: „Sfârşitul Ceauşeştilor“.

La 20 de ani de la Revoluţie, „Adevărul“ îşi asumă cel mai consistent demers de restaurare a adevărului. Unul care survolează dezvăluirile anterioare, trecând la alt nivel calitativ.

Citiţi şi:

• Averea lui Ceauşescu  se întoarce la Valentin
• Super-serial: „Sfârşitul lui Ceauşescu”
• Afacere cu bragă, veche de 300 de ani în Slatina / Ceauşescu era client
• Torţionarul Nicolae Pleşiţă, la Judecata de Apoi: 'Vai, săracele victime...'
• Ospătarul lui Ceauşescu, îmbogăţit post-mortem
• Gorbaciov, de la tovarăşul Ceauşescu la domnul Vântu
• Umbra lui Ceauşescu deasupra lui Berlusconi
• Ceauşescu pentru URSS: „Niet perestroika!“

Anvergura acestui serial nu are egal în presa românească postdecembristă. Nimeni nu a pus cap la cap, meticulos şi documentat, toate piesele marelui puzzle care a schimbat România după 45 de ani de îngheţ comunist. Vom urma firul roşu al prăbuşirii lui Ceauşescu.

Cum s-a transformat, în doar câteva zile, un dictator atotputernic într-un fugar panicat? Cum s-a topit imensa sa putere, de „fiu nepereche al naţiunii“? Unde au dispărut fioroasele instituţii care-i asigurau paza şi protecţia? Cine, şi la ce nivel, a decis că vremea lui Nicolae Ceauşescu a trecut?

Toate aceste întrebări îşi vor găsi răspunsul în serialul din „Adevărul“.









Mica înţelegere a marilor puteri

Timp de mai bine de două luni, până aproape de Crăciun, liderul presei de calitate va publica zilnic poveşti, dezvăluiri, documente şi mărturii uluitoare, într-un demers jurnalistic fără egal în presa ultimilor 20 de ani. Un demers cu valoare istorică, documentat temeinic, construit meticulos, piesă cu piesă, ca într-un uriaş joc de puzzle.

Deşi părea că nu va părăsi puterea niciodată, ba chiar că nu va muri niciodată – circula chiar legenda „apei vii“ care îi era adusă din China -, Ceauşescu s-a prăbuşit în câteva zile. În decembrie 1989, totul părea un miracol. Ulterior, s-a demonstrat că „miracolul“ fusese îndelung pregătit de marile puteri ale planetei: Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Franţa, Republica Federală Germania şi Marea Britanie. Unele şi-au dat acordul la nivel diplomatic, altele au acţionat concret pentru răsturnarea lui Ceauşescu.

După 1989, mass-media a sondat de multe ori în subteranele Revoluţiei, ale complotului anticeauşist, ale prăbuşirii comunismului. Nimeni n-a mers însă atât de departe cum a făcut-o „Adevărul“ în ultimele luni! Cu rezultatele acestei uriaşe investigaţii de presă vă veţi întâlni în „Adevărul“, zi de zi, în următoarele zece săptămâni.



Trăirile lui Ceauşescu

Marea noutate pe care o aduce acest serial este abordarea laturii umane a personajelor principale: Nicolae şi Elena Ceauşescu. Veţi regăsi aici – ca într-un film bun – surpriza, spaima, furia, disperarea, speranţa, deznădejdea celor doi tovarăşi care nu păreau oameni, ci supraoameni. Le veţi descoperi marile slăbiciuni şi micile momente de demnitate. Dar, mai ales, veţi avea parte – în premieră absolută – de poveşti zguduitoare.

Ceauşeştii nu sunt singurele personaje cu care vă veţi întâlni în lungul nostru serial. Alte sute de figuri importante ale Revoluţiei – ştiute sau dezvăluite acum, în premieră – vor defila în paginile ziarului, odată cu secretele lor. Nu vor lipsi Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Silviu Brucan, generalii Militaru, Milea, Stănculescu, Guşă sau colonelul Kemenici.

Mulţi dintre ei nu mai sunt printre noi. Mărturiile lor n-au murit însă odată cu ei, iar „Adevărul“ le scoate la lumină! După cum vă va oferi scenariul complotului care, în doar câteva zile, i-a dus pe Ceauşeşti de la balconul CC la zidul de la Târgovişte.



Cifrele lui Ceauşescu

71 de ani,10 luni şi 30 de zile avea Ceauşescu când a fost executat (26 ianuarie 1918 – 25 decembrie 1989).

24 de ani ,9 luni şi două zile a condus Ceauşescu România (20 martie 1965 – 22 decembrie 1989).

10 ani şi 11 luni avea Ceauşescu când s-a mutat de la Scorniceşti la Bucureşti (decembrie 1928).

16 ani avea Ceauşescu când a fost arestat prima dată, la Craiova, pe 24 iulie 1934.

26 de ani avea Ceauşescu când a întâmpinat entuziast Armata sovietică, la intrarea în Capitală (30 august 1944).

27 de ani avea Nicolae Ceauşescu când s-a căsătorit cu Lenuţa Petrescu (devenită Elena Ceauşescu), în martie 1945. Ea avea 29 de ani, iar ulterior s-a „întinerit“, mutându-şi data naşterii din 1916 în 1919, ca să nu fie mai bătrână ca el.



Reconstituirea unei fugi istorice

Serialul „Sfârşitul Ceauşeştilor“ va urmări firul întâmplărilor din decembrie 1989, de la istorica întâlnire Bush - Gorbaciov  până la execuţia soţilor Ceauşescu. Totul s-a derulat între 2 şi 25 decembrie, pe un front larg, Washington – Paris – Bonn – Bucureşti – Moscova, cu puncte-cheie la Timişoara şi Târgovişte şi o escală decisivă în apele teritoriale ale Maltei.

Vom urmări contextul istoric care a făcut posibilă prăbuşirea celei mai anchilozate dictaturi din Europa de Est. Pentru asta, vom porni de la punctul zero: alegerea lui Mihail Gorbaciov în fruntea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în martie 1985. Ceauşescu nici nu bănuia, atunci, că mişcarea de la Moscova avea să-i fie fatală! Din acel moment, mai avea de trăit patru ani şi nouă luni.

Pentru a intra în pielea Ceauşeştilor în năprasnicul decembrie 1989, am reconstituit cu fidelitate traseul acestora. I-am urmărit în desele şedinţe CPEx şi teleconferinţe din 20-22 decembrie, dar şi în balconul din care promiteau mulţimii o sută de lei. Am decriptat agitaţia ultimei nopţi tovărăşeşti din sediul CC al PCR.

Am pătruns în biroul-cavou al „trădătorului“ Milea. Am urmărit paşii dictatorilor fugari spre liftul care nu voia să se mai deschidă. I-am văzut strecurându-se pe terasă şi grăbindu-se să urce în elicopter înainte de a fi linşaţi de revoluţionari. Am urcat în elicopter pentru a-i „însoţi“ în zborul spre Snagov.

Am pătruns în Palatul din care Ceauşescu a dat ultimele telefoane spre prim-secretarii de judeţ, în speranţa că-l vor ajuta să scape. Am survolat apoi satele ilfovene şi dâmboviţene până-n lanul de orz unde pilotul Maluţan a fost nevoit să aşeze „Dauphine“-ul prezidenţial.

Am urmărit cele două Dacii – una roşie, alta neagră – care i-au purtat pe fugari până în Târgovişte. Am pătruns în cazarma în care Ceauşeştii şi-au trăit ultimele trei zile. Am pătruns în încăperea ultimelor lor zvârcoliri, în TAB-ul ultimelor lor speranţe. Le-am reconstituit paşii împleticiţi spre zidul morţii. Am decriptat mişcările care au stat în spatele deciziei de a-i executa în ziua de Crăciun. Cine a hotărât, cine a dat ordinul, cine a apăsat pe trăgaci.

Din acest serial nu va lipsi radiografia jocului dublu pe care l-au făcut unele personaje în perioada 22-25 decembrie 1989. Vom răspunde, totodată, unei întrebări capitale: unde s-a decis, de fapt, împuşcarea Ceauşeştilor – la Bucureşti sau la Moscova?



Citiţi mâine în „Adevărul“!
Cine, unde şi când a decis că Ceauşescu trebuie să dispară