Liderii sindicali, sub controlul lui Vîntu

Un singur om a sesizat că uriaşa forţă potenţială a sindicatelor poate fi folosită dacă îi controlezi liderii: Sorin Ovidiu Vîntu. Atragerea liderilor sub aripa sa nu a întărit unitatea sindicală, ci a degradat încrederea în principalii lideri. Timp de mai bine de doi ani, prin înregimentarea în Consiliul de Administraţie al Realitatea TV a şefilor de confederaţii, Vîntu a încercat acapararea întregii mişcări sindicale.

Prin 2006, cele cinci confederaţii din România au lansat ideea unirii mişcării sindicale într-o centrală unică. În Europa fuzionau două mari asociaţii şi pe plan internaţional se vorbea de fuziune ca efect al globalizării.

Aceasta a fost şi justificarea planificatei unificări a mişcării din România. O unificare dificilă, fiindcă era greu de conceput că vreunul dintre liderii eternizaţi la conducerea confederaţiilor ar fi renunţat la putere.

Averea sindicatelor

Adevăratul motiv a fost deconspirat luna aceasta, de Bogdan Hossu, care a povestit cum omul de afaceri Sorin Vîntu dorea să pună mâna pe patrimoniul fostului UGSR. Potrivit preşedintelui Alfa, unificarea ar fi fost primul pas către hotelurile şi imobilele aflate în administrarea sindicatelor.

După ce s-ar fi format o singură confederaţie, ea ar fi urmat să revendice mult râvnitul patrimoniu rămas de la comunişti - să nu mai fie doar în administrarea sindicatelor, ci proprietatea acestora. De aici, reţeaua de hoteluri ar fi ajuns uşor în mâinile lui Vîntu, personaj care a avut câteva afaceri profitable cu sindicaliştii din petrol, conduşi de Liviu Luca.

În cadrul acestui proces amplu de învăluire, a povestit Hossu, liderii sindicali au primit cadou câte un loc în Consiliul de Adminsitraţie al Realităţii TV.  Au făcut parte din acest consiliu, până anul trecut, Marius Petcu (CNSLR-Frăţia), Dumitru Costin (BNS), Matei Brătianu (BNS), Iacob Baciu (CSDR) şi Ion Popescu (Meridian). De la Alfa a acceptat o funcţie la Realitatea doar Achile Duţu, fost vicepreşedinte al confederaţiei, dar în nume personal, explică Hossu.

Toţi liderii de confederaţii care au făcut parte din consiliul de administraţie al Realitatea TV spun că nu patrimoniul sindicatelor ar fi fost miza. „Noi am intrat în consiliul de administraţie pentru a ne promova mai bine acţiunile. Aşa ne-am gândit noi. Era o televiziune nouă şi vroiam să avem un loc unde să vorbim liber", a declarat liderul CNSLR Frăţia, Marius Petcu.

Dumitru Costin, lider al BNS, a susţinut într-o primă fază că nici măcar nu ştia că Vîntu este proprietarul postului atunci când a acceptat prezenţa în Consiliul de Administraţie.

Ideea unificării sindicale a fost reluată zilele acestea. Marius Petcu îi ruga pe ceilalţi lideri să accepte reluarea negocierilor, spunând că este gata să-şi sacrifice funcţia, numai să se facă acel sindicat unic. Colegii săi resping însă ideea unificării.

Sindicatul de la metrou şi afacerile cu Vîntu

Vîntu a făcut afaceri profitabile şi cu sindicatul lui Ion Rădoi, de la Metrou. Povestea a început în august 2007, când directorul de atunci al Metrorex, Gabriel Mocanu cedează firmei sindicatului, pe o perioadă de 12 ani, spaţiile publicitare.

Potrivit înţelegerii banii se împart astfel: firma sindicatului, Sindomet, închiriază spaţiile publicitare terţilor, profitul urmând să fie împărţit după următoarea schemă: în primii doi ani de contract, Metrorex încasează 25% din încasări; în anii trei şi patru, 40%; în anii 5-12, negociabil, dar nu mai puţin de 53%. Fireşte, restul revine firmei Sindomet.

 La aproape un an după ce a obţinut spaţiile publicitare, în iunie 2008, sindicatul lui Rădoi parafează un contract interesant. Este vorba de amplasarea plasmelor video de pe peroanele staţiilor de metrou de către „Monopoly Media", firma omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.

Contractul se întinde pe o perioadă de 10 ani, iar Vîntu vine în afacere cu plasmele şi cu canalul publicitar Zoom TV, dar cu obligaţia de a difuza în 40% din timpul total de emisie informaţii utile pentru călători. Astfel, procentajul din profit ce i-ar fi revenit Metrorex scade la 31%, diferenţa intrând în conturile sindicatului. Pentru această afacere firma lui Vîntu plăteşte lunar firmei sindicatului 25.000 de euro.

"Noi am intrat în consiliul de administraţie pentru a ne promova mai bine acţiunile."
Marius Petcu
preşedinte CNSLR-Frăţia

Strategie

Sorin Ovidiu Vîntu a încercat să strângă în jurul sferei sale de interese cei mai influenţi lideri ai mişcării sindicale din România. Printre sidicaliştii care au ţinut tot timpul aproape de Vîntu a fost Liviu Luca, preşedinte al sindicatelor Petrom.

Luca, omul din umbra lui Vîntu

Liviu Luca, sindicalist şi om de afaceri

Controversat, influent şi bogat. Lider al sindicatului Petrom, Liviu Luca a reuşit ca din postura de apărător al drepturilor angajaţilor să-şi creeze un adevărat imperiu. Are 57 de ani, iar din 1990 este preşedinte al sindicatului Petrom. Locuieşte pe un domeniu retras, în Păuleşti, judeţul Prahova.

Un lider de invidiat

Cel mai recent scandal în care a fost amintit numele lui Liviu Luca este legat de arestarea omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Luca a fost şi el cercetat în dosarul în care omul de afaceri a fost acuzat de favorizarea infractorului, în cazul Nicolae Popa.

În sprijinul lui Luca vin chiar colegii lui de sindicat. Şi nu oricine. Liderul CNSLR Frăţia, Marius Petcu crede că Liviu Luca este victima unor persoane invidioase pe el.

„Am ştiut tot timpul că Liviu Luca este un om cu resurse serioase. În primul rând Petrom era o sursă de putere. În toată lumea în domaneiul petrolului au fost resurse financiare destul de mari. Aş pune că Liviu Luca este un om invidiat. Ce s-a întâmplat cu el este o formă de presiune. Eu personal am convingerea că Liviu nu se bagă în lucruri de genul ăsta cum ar fi un eventual ajutor pentru Popa în străinătate", ne-a declarat preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu.

Vîntu, consultant financiar

Numele lui Luca a fost legat în timp de cel al omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.  Liviu Luca nu a contestat legătura sa cu omul de afaceri, mai mult, a declarat în interviuri că Vîntu îi este consultant financiar. Şi asta din 1998, de când Luca are chiar un contract de consultanţă cu omul de afaceri.

Luca a avut de învăţat de la Vîntu şi nu l-a dezamăgit. După asocierea cu Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, cel care a preluat, gratis, alături de alţi angajaţi ai SNP, compania Petromservice în anul 2002, a reuşit desprinderea ei din Petrom, pentru ca în 2007 să o vândă, împreună cu omul de afaceri, înapoi la Petrom. Suma vehiculată că ar fi intrat în buzunarele celor doi depăşeşte 300 de milioane de euro.

Pe lângă asocierea în afaceri, liderul sindical  a reprezentat  diferite interese şi  în unele Consilii de Administraţie. De numele lui Luca sunt legate firmele:  Sind Romania SRL, Realitatea Media SA, Global Video Media SA, FC Petrolul SA, Nova Bank şi multe alte companii în care este reprezentată Federaţia Sindicală Independentă PETROM, al cări lider este Luca.

Şi totuşi, banii nu au adus fericirea. Imperiul media al lui Vîntu a început să aibă probleme serioase în ultimii doi ani. Mai multe publicaţii sau posturi de radio au fost închise, iar activitatea Realitatea TV a fost şi ea afectată de problemele financiale ale lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Problemele din sfera afacerilor nu i-au căzut bine lui Luca nici din punctul de vedere al propriei imagini. El s-a ales cu o imagine destul de şifonată în urma anchetei din dosarul în care este implicat Vîntu. 

Marin Condescu:  afaceri, fotbal şi mineri

Marin Condescu, lider USMO Foto: Mediafax

Liderul Minerilor din bazinul Olteniei, Marin Condescu este unul dintre şefii de sindicat care a ştiut să beneficieze de situaţiile favorabile. Condescu a ajuns în fruntea a Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia (USMO) în 1999, după mineriade. El l-a înlocuit pe Nicolae Gegău. De mai bine de 10 ani, Condescu este eternul candidat şi evident ales al minerilor olteni.

Afaceri cu bani de la mineri

Printre altele, Condescu patronează echipa de fotbal Pandurii Târgu-Jiu. El a fost de mai multe ori în vizorul Ligii Profesioniste şi chiar amendat pentru unele declaraţii făcute în urma unor partide de fotbal.Marin Condescu nu a stat departe de scandaluri nici pe plan sindical. USMO este considerată una din federaţiile sindicale „cuminţi". În comparaţie cu minerii din Valea Jiului, cei din Oltenia nu au la activ proteste violente.

Cu toate acestea Marin Condescu a reuşit să intre în atenţia procurorilor anticorupţie în 2003. Atunci el a fost acuzat că a construit la Rânca un centru de odihnă pentru mineri cu bani de la membrii de sindicat. Se presupunea că membrilor USMO li s-a reţinut câte 50 de lei pentru a finanţa proiectul de la Rânca.

În altă ordine de idei Condescu a mai fost cercetat şi pentru lucrări de investiţii făcute la Complexul Energetic Turceni de către doua societăţi comerciale ai căror acţionari majoritari sunt unele sindicate afiliate la federaţia lui  Marin Condescu. Până acum, ca şi în cazul altor lideri sindicali cercetaţi pentru diferite afaceri în numele sindicatului şi Condescu a ieşit basma curată.