Combinatul siderurgic din Călăraşi, transformat în coşmar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din 6.000 de angajaţi, pe platforma siderurgică mai muncesc doar 500 de persoane. Inaugurat în 1979 după ce a fost accesat un credit internaţional de peste 100 de milioane de dolari, combinatul siderurgic, a ajuns, azi, o ruină. Fiare contorsionate într-un  peisaj dezolant.

Înălţat pe o suprafaţă de 650 de hectare, acesta a fost cotat, în anii 80, ca unul dintre cele mai importante din sud-estul Europei în care se producea şină de cale ferată.

Imediat după Revoluţie a fost privatizat, apoi demontat bucată cu bucată şi vândut la fier vechi.  În prezent, aici funcţionează o oţelărie electrică şi un laminor. Combinatul din Polonia, construit în acelaşi timp cu cel de la Călăraşi, produce oţel şi în prezent.

Doar 500 de angajaţi

Platforma siderurgică de pe malul Borcei producea, înainte de anii 90, 200.000 de tone de oţel pe an. „ Iniţial aici au fost angajate circa 6.000 de persoane, numărul acestora fiind redus treptat. În prezent, doar 500 de oameni mai lucrează pe platformă. Dintre aceştia 300 activează la oţelărie, iar 70 la laminor", a declarat Viorel Dobre, preşedintele Sindicatului Liber Donasid Călăraşi. Imediat după Revoluţie, din combinatul siderurgic au fost privatizate părţile viabile, în prezent existând patru mari societăţi: Sidertrans, Martifer, Donasid, cea mai puternică firmă care produce profile din fier, şi Donalam.

Două comune, sortite pierii

Nicolae Ceaşuşescu avea planuri măreţe cu platforma siderurgică. De visul său însă s-a ales praful. Comunele Ceacu şi Cuza Vodă, aflate la o distanţă de aproximativ 8 kilometri de combinat urmau să dispară de pe hartă. În locul acestora trebuia să fie extins combinatul care ar fi asigurat o producţie record de oţel. „Aveam cea mai mare turnătorie din ţară, iar la cocserie se folosea cărbune de cea mai bună calitate importat din Polonia, Brazilia, China şi Rusia. În 1979 când s-a dat în folosinţă oţelăria electrică s-au turnat lingouri de 7 şi 9 tone", a spus Viorel Dobre.

Jaf ca-n codru

„Lipsa de coerenţă şi vidul legislative din perioada de tranziţie şi privatizările au dat posibilitatea ca infracţionalitatea să crească vertiginos, mai ales pe această platformă siderurgică, unde sustragerile din instalaţii şi utilaje s-au efectuat zi şi noapte" , a adăugat Viorel Dobre. Romii din oraş, organizaţi în grupări şi de câte 300 de persoane furau tot ce le cădea în mână. De jur împrejurul combinatului, la câţiva metri de gardul platformei siderurgice funcţionau numai firme de colectare a fierului vechi. Surse anonime spun că erau administrate de persoane influente din oraş, care s-au îmbogăţit cât ai clipi.

Angajatul numărul 1

Primul angajat al combinatului din Călăraşi a fost  Petre Ilie şi avea legitimaţia cu numărul 1. În prezent pensionar, Ilie, absolvent în anul 1972 al Facultăţii de Finanţe- Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice, era cea mai potrivită persoană pentru a ocupa postul de contabil -şef la combinatul siderurgic. „Terminasem facultatea cu media 10 şi s-au gândit, probabil, că sunt destul de bine pregătit pentru a face faţă provocărilor. Am ajuns la combinatul din Călăraşi când se băteau ţăruşii pentru începerea construcţiei", îşi aminteşte cu nostalgie Petre Ilie. Timp de zece ani, până în 1986, bărbatul a fost unul dintre cei mai importanţi pioni de pe platforma siderurgică de pe malul Borcei.

650 de hectare este suprafaţa pe care a fost construită platforma siderurgică

 „Aveam cea mai mare turnătorie din ţară, iar la cocserie se folosea cărbune de cea mai bună calitate importat din Polonia, Brazilia, China şi Rusia".

Viorel Dobre, lider de sindicat

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite