Bodyguard: de la „gorilă“ la agent de securitate

Rubrica „Dosar“ din această săptămână face o radiografie a meseriei de bodyguard în România.  După 1990, primele gărzi de corp au provenit din rândurile sportivilor, fiind preferaţi boxerii, luptătorii şi rugbiştii.

În timp, firmele de specialitate au început să ofere servicii complexe de pază şi protecţie. Transformarea definitivă a „gorilelor" în agenţi de securitate este ultimul pas în evoluţia unei meserii în care sunt angrenaţi, acum, peste 100.000 de angajaţi. Activitatea acestora este reglementată de o lege din 2003. Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate lucrează împreună cu Poliţia la un nou act normativ care să stabilească în mod clar drepturile şi obligaţiile agenţilor de pază.  Astfel ar putea fi evitate incidentele violente din trecut, dar şi exploatarea, la negru, a mii de oameni plătiţi cu sume mizere să facă pe paznicii.

Controlul muncii la negru, plata impozitelor către stat, concurenţa neloială şi activităţile ilegale de gardă de corp sunt doar câteva dintre motivele care stau la baza elaborării unei noi legi în domeniul securităţii private. Iniţiat de Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate (APCS), actul normativ urmăreşte ca activităţile firmelor din domeniu să fie clar delimitate şi să se desfăşoare sub supravegherea autorităţilor. Şi asta după ce în ultimii ani mai mulţi agenţi ai companiilor private de pază şi protecţie au fost implicaţi în încăierări sau reglări de conturi.

Autoritate distinctă

O primă problemă pe care o pun organizaţiile din industria securităţii private este implicarea statului în controlul şi supravegherea activităţilor de pază şi protecţie. În prezent, firmele de pază şi protecţie se află în curtea Direcţiei de Ordine publică a Poliţiei Române. În noul act normativ, care să reglementeze activitatea acestor firme, este prevăzută înfiinţarea unei Autorităţi de Securitate Privată. Aceasta va fi plasată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi va avea de  gestionat problematica industriei de securitate privată.

„Este vorba de un nou concept. O autoritate a statului care să gestioneze problemele companiilor din industria de securitate. Este o ramură în care avem schimbări rapide. Aici este nevoie de un control al autorităţilor", a declarat pentru „Adevărul" preşedintele Asociaţiei Profesionale a Companiilor de Securitate, Adrian Baciu. El consideră că domeniul industriei de securitate privată este foarte important având în vedere că sunt estimaţi peste 105.000 angajaţi în acest sector.

Companii cu licenţă

Noua lege care este în lucru şi este negociată de firmele din industria de securitate şi reprezentanţii Poliţiei Române va cuprinde o cerinţă obligatorie. Aceasta se referă atât la Companiile de pază şi protecţie cât şi la personalul acestora. „Pentru ca o firmă să fie autorizată în prestarea de servicii de securitate trebuie să certifice că are acest obiect de activitate. Din păcate, avem şi situaţii în care avem o firmă înfiinţată cu 200 de lei capital social şi vrea să ofere servicii de securitate", a mai spus Baciu.

Potrivit documentului de lucru care stă la baza negocierilor pentru noua lege, propunerea asociaţiilor din domeniu este ca firma care cere să fie licenţiată să facă dovada existenţei capitalului social în cuantum de cel puţin 100.000 de euro. Mai mult, o firmă care vrea să obţină dreptul de a activa în domeniul securităţii trebuie să mai facă şi dovada asigurării de răspundere profesională corespunzătoare naturii şi gradului de risc. O altă cerinţă care mai apare în noul act normative este legată de conducerea acestor firme. Managerul structurii operative trebuie să fie calificat şi atestat la nivel de „manager de securitate", mai puţin pentru cei cu grad de ofiţer care provin din structurile de ordine publică şi siguranţă naţională.

Agenţi cu atestat

În noua lege a companiilor de securitate va exista o normă obligatorie pentru personalul acestor firme. Agenţii vor fi atestaţi. "Este obligatoriu un curs de pregătire în domeniu în care va activa agentul. Dacă nu a urmat singur astfel de cursuri, agentul trebuie şcolit de angajator", a precizat Adrian Baciu.

Sunt exceptaţi de la cursurile obligatorii agenţii care provin din cadrul instituţiilor sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.Pentru a evita situaţiile în care mai mulţi indivizi s-au dat drept agenţi de pază, personalul care va lucra în companiile de securitate private va avea o legitimaţie cu regim special, aşa încât să aibă elemente care să nu permită contrafacerea documentului. În plus, agentul va fi obligat să poarte ecusonul la vedere atunci când este în misiune.

"Este obligatoriu un curs de pregătire în domeniu în care va activa agentul. Dacă nu a urmat o astfel de pregătire, persoana respectivă trebuie şcolită de angajator.''
Adrian Baciu preşedintele Asociaţiei Profesionale a Companiilor de Securitate

Propuneri

Conform proiectului noii legi, firmele care doresc să obţină dreptul de a activa în domeniul securităţii trebuie să facă şi dovada asigurării de răspundere profesională corespunzătoare naturii şi gradului de risc. Pentru licenţiere, o societate privată ar trebui să facă dovada existenţei unui capital social în cuantum de cel puţin 100.000 de euro.

Paza şi protecţia privată în România

Companiile de securitate privată care funcţionează în acest moment sunt organizate potrivit Legii 333 din 2003. Acest act normativ a suferit mai multe modificări anul trecut. Potrivit datelor Direcţiei de Ordine Publică a Inspectoratului General al Poliţiei, societăţile private de pază şi protecţie se împart în mai multe categorii. Potrivit IGP sunt înregistrate oficial 1.751 de societăţi private specializate în sisteme de alarmare. Pentru pază şi protecţie au avizul Poliţiei Române alte 1.293 de companii private.

Transportul privat de valori, din ce în ce mai folositp Foto: Dorin Costanda

Pentru o mai bună funcţionare, dar şi monitorizare a acestor companii, asociaţiile din industria de securitate privată susţin crearea unei Autorităţi ale statului care să se ocupe de la verificarea activităţii până la atestarea şi licenţierea în domeniu. Potrivit datelor Asociaţiei Profesionale a Companiilor de Securitate (APCS), în Europa există aproape 10.000 de societăţi de securitate privată. Ele numără peste 600.000 de angajaţi. Aceeaşi asociaţie estimează că în România sunt încadraţi în domeniul pazei şi protecţiei private peste 100.000 de agenţi.

Servicii oferite 

- Securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor fizice şi juridice, de stat sau private.
- Protecţie bancară, transport valori în tranzit, colectare, depozitare, procesare şi alimentare cu bani a ATM-urilor.
- Protecţie imediată a persoanelor fizice, altele decât cele oficiale.
- Patrulare mobilă sau pedestră  în spaţii private sau publice.
- Monitorizarea  sistemelor de alarmă.
- Escorta şi securitatea transporturilor.
- Servicii de securitate în gări, porturi şi aeroporturi precum şi pe navele de călători.

Munca la negru afectează firmele serioase

Ca în toate domeniile, şi în industria de securitate există situaţii în care se evită plata taxelor către stat. Acest lucru este posibil tocmai pentru că nu există o autoritate care să monitorizeze întregul sector. "O companie poate să angajeze agenţi fără a avea atestat pe o perioadă de trei luni. În aceste trei luni, agentul trebuie pregătit şi atestat în domeniul în care lucrează. În multe situaţii, la expirarea celor trei luni, agenţii sunt disponibilizaţi", explică Adrian Baciu.

Preşedintele APSC mai spune că multe firme din domeniu lucrează cu personal necalificat pentru a câştiga licitaţii la preţuri de dumping. Potrivit lui Baciu, o firmă care îşi plăteşte toate taxele şi impozitele către stat, în cazul unui lucrător necalificat, tariful orar pentru prestarea unui serviciu este de minimum 6,50 de lei pe oră. Baciu susţine că sunt companii care merg la licitaţii sub preţul minim. În expunerea de motive pentru promovarea unei noi legi în domeniul securităţii private sunt nominalizate pentru a fi rezolvate problemele legate de controlul muncii la negru, plata impozitelor către stat, cât şi furnizarea de servicii de securitate la un preţ minim garantat.

Extinderea industriei private de securitate ar putea fi o soluţie de salvare pentru poliţiştii sau jandarmii disponibilizaţi din unităţile Minisiterului Administraţiei şi Internelor. Adrian Baciu susţine că firmele de pază ar putea fi interesate direct de oameni care au lucrat în Jandarmerie. El consideră că acest tip de personal este deja instruit şi nu mai necesită licenţiere specială. Cu atât mai mult cei care provin din Jandarmerie au şi deprinderi legate de anumite misiuni. Potrivit lui Baciu, statul ar putea încuraja încadrarea jandarmilor sau a poliţiştilor disponibilizaţi în urma restructurărilor dacă ar acorda şi anumite facilităţi fiscale companiilor din domeniul securităţii private.

Poliţia vrea firme mai puţine şi mai bune

Firmele private şi instituţiile de stat care acceptă servicii de pază şi protecţie cu tarife minime trebuie să se aştepte la servicii pe măsură, avertizează poliţiştii. În prima jumătate a acestui an, 40 de agenţi de pază au comis infracţiuni la locul de muncă. Unii au furat, alţii au fost complici la diverse furturi din firmele sau instituţiile de stat pe care trebuiau să le păzească. Potrivit comisarului-şef Aurel Catrinoiu, şeful Serviciului Sisteme de Securitate din cadrul IGPR, „Cei care sunt tentaţi să comită infracţiuni o fac fie pentru că au salariile foarte mici, fie pentru că nu sunt supravegheaţi.

Agenţii firmelor serioase sunt bine pregătiţi şi echipaţi corespunzător   Foto: adevărul

Alţii ajung să fie agresaţi din neglijenţa lor, pentru că nu au fost atenţi la ceea ce se petrece în jur. Şi asta se întâmplă pentru că, în prezent, tariful foarte mic al serviciului prestat de firmele de pază nu este contrâns de obligativitatea asigurării salariului minim pentru angajaţi". El a mai explicat că, în legea actuală, nu există stipulate criterii de selecţie pentru personalul care asigură paza ceea ce duce, evident, la evenimente nedorite.

Controale mai dese

Poliţia vrea limitarea numărului firmelor de pază, după ce a primit zeci de sesizări de concurenţă neloială. Cele care rămân trebuie să respecte cu stricteţe anumite criterii de calitate. O diminuare a numărului acestor societăţi duce implicit la controale temeinice, iar cei prinşi că nu respectă legea ar putea fi sancţionaţi şi nu ar mai repeta greşelile. „Cerinţele pentru obţinerea şi prelungirea licenţei pentru astfel de firme ar trebui să fie mult mai drastice, iar administratorii trebuie să facă dovada că au tehnica şi condiţiile necesare pentru a oferi servicii de calitate. Beneficiarii ar trebui c să opteze pentru furnizori cu experienţă în domeniu. De fapt ei ar putea impune criterii de selecţie acceptând numai calitate la preţuri competitive. Dar în contextul socio-economic actual, oricine caută preţuri minime", a mai spus Catrinoiu.

Amenzi mai mari

În prezent, amenzile pentru agenţii de pază sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei şi majoritatea sunt aplicate pentru încălcare de consemn sau pentru că nu poartă unul dintre articolele uniformei din dotare. „Cele mai multe sancţiuni aplicate agenţilor sunt pentru părăsirea postului, fie pentru a lua un sandwich de la chioşcul din colţ, fie trag la xerox documentele vreunui client, în loc să fie vigilenţi", a explicat comisarul-şef Aurel Catrinoiu. Pentru o firmă de securitate amenzile pleacă de la 2.000 de  lei şi se aplică în cazul în care nu se respectă regulamentul, dotarea sau planul de pază. Noul proiect de lege va prevedea amenzi mai drastice care ar trebui să descurajeze orice iniţiativă de a încălca legea.

„Ar mai trebui avută în vedere şi o mai bună executare a acestor amenzi. În Spania, de exemplu, firmele au un fond de garanţie, iar dacă nu‑şi primesc contribuţiile către stat, autorităţile pot lua sumele datorate din aceste fonduri. Mai  mult, suspendarea licenţei ar trebui făcută avându-se în vedere mai multe categorii de fapte", a explicat şeful Serviciului Sisteme de Securitate din cadrul IGPR.

Asiguratorii pot impune calitatea

Implicarea firmelor de asigurări în domeniul acestui tip de servicii ar fi mai mult decât oportună, în opinia reprezentanţilor Poliţiei. „Asiguratorii ar trebui să ţină cont de măsurile de siguranţă şi să impună servicii standardizate, ca de exemplu implementarea managementului calităţii, mai ales că ei au şi o răspundere materială", a mai precizat Catrinoiu.

Termen

Legea de Organizare şi Funcţionare a Serviciilor de Securitate Privată va fi gata până la jumătatea lunii septembrie, iar până spre finalul anului ar putea intra în vigoare, dacă va trece de toţi factorii de decizie. 

6-8 euro pe oră, în Germania

Printre cele mai exigente state, din punctul de vedere al legislaţiei şi sancţiunilor aplicate celor care nu respectă condiţiile legii, sunt Spania, Belgia, Franţa şi Germania. Conform preşedintelui Patronatelor Serviciilor de Securitate, Ion Popescu, firmele de securitate din Germania au stabilit un tarif minim de  6-8 euro pe oră, cu o grafică de creştere pentru următorii trei ani. Tarife similare sunt şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene.

Agent de la 17 ani

Meseria de agent de securitate privată  are şi ea particularităţile ei. Ca şi în cazul instituţiilor de stat, personalul care se încadrează în companiile private de pază şi protecţie urmează cursuri şi pregătiri speciale. Gelu Pârâu (foto) are 37 de ani şi are deja o vechime de 20 de ani în servicii de securitate privată. „Am început meseria asta de la vârsta de 17 ani. Am lucrat numai în domeniul privat. Am deja 20 de ani de experienţă în acest domeniu. Am început cu arte marţiale, la sală. La 19 ani lucram deja la Faur. La început am fost agent de pază, apoi şef de tură", ne spune Gelu Pârâu care au fost etapele în cariera lui de agent în industria de securitate privată.

Concentrare maximă

Pentru Gelu ziua de muncă începe la prima oră şi se termină atunci când îşi încheie ultima misiune. S-a obişnuit cu echipamentul şi cu condiţiile de muncă. „Noi facem monitorizare şi intervenţie. Având în vedere că ne desfăşurăm activitatea în Bucureşti pot spune că ne concentrăm la maximum. Cele mai dificile obiective sunt, evident băncile. Timpul de reacţie pentru răspuns la intervenţie este de maximum 5 minute", ne mai spune Gelu Pârâu. Gelu mai spune că o misiune durează până se fac toate verificările şi obiectivul este în siguranţă. Agentul susţine că sunt destul de multe situaţii în care cooperează şi societatea civilă. Spune că există situaţii în trafic, când şoferii fac loc maşinii de intervenţie cu însemnele companiei de securitate. 

"Am început meseria asta de la vârsta de la 17 ani. Am lucrat numai în domeniul privat. Am deja 20 de ani de experienţă în acest domeniu.''
Gelu Pârâu agent de securitate

Garda de corp

Gărzile de corp vor lucra după reguli clare

Un capitol special al Legii Securităţii Private este legat de gărzile de corp. "Serviciul de gardă de corp trebuie făcut numai de societăţi specializate în acest domeniu, care să aibă licenţă pentru această activitate. Serviciul trebuie executat numai cu personal special atestat", ne-a explicat Adrian Baciu, preşedintele APCS.

Noul act normativ va reglementa şi obligaţiile pe care le va avea un agent angajat gardă de corp. El va putea purta armament, în funcţie de natura misiunii. Nu va putea intra însă înarmat în sediile institu'iilor publice acest lucrii fiind interzis de noua lege. Persoanele care angajeasă gărzi de corp trebuie să ştie că cel care le va sta mereu în apropiere şi îi va apăra trebuie să fie angajat la o firmă de specialitate.

„Acum întâlnim cazuri în care gărzile de corp sunt foşti sportive, sau luptători. Cel care îi foloseşte îi angajează pe post de şoferi, administratori sau în cine ştie ce funcţie, sau îi plăteşte pur şi simplu din buzunar. El îi foloseşte pe post de gardă de corp, iar dacă cineva vrea să ştie ce e cu ei persoana protejată spune că de fapt este un prieten care îl ajută", a subliniat Adrian Baciu.

Şi cei care păzesc parcurile vor trebui să fie calificaţi   Foto: Lucian Muntean

OBLIGAŢII

Agentul care este gardă de corp nu trebuie să execute la cererea celui care l-a angajat activităţi care duc la încălcarea legii. Mai mult, dacă are informaţii despre anumite acte ilegale trebuie să anunţe Poliţia.

Paznicii

Pe lângă cele câteva firme serioase de pază şi protecţie există sute de societăţi încropite la repezeală. Oamenii lor pot avea, cu indulgenţă, statutul de paznici. Îmbrăcaţi cu nişte uniforme amărâte, au cel mult un spray la capitolul „dotări". Sunt mai ales în parcuri sau prin parcări. Înspiră mai mult milă decât siguranţă şi protecţie. Cei mai mulţi fac zilnic naveta pentru câteva sute de lei pe lună. Sunt şi muncitori disponibilizaţi de pe la fabricile închise, dar şi pensionari.

Am vorbit cu unul dintre paznicii unui parc bucureştean. Ne-a povestit că ia 500 de lei pe lună şi lucrează 12 ore pe zi. Stă în apropierea Capitalei, soţia nu are serviciu, şi altceva nu a găsit de muncă. Nu vrea să-i dăm numele, nici să scriem de firma la care lucrează pentru că ar pierde şi puţinul pe care-l are. În situaţia lui se află sute, dacă nu chiar mii de oameni exploataţi fără scrupule de firme de apartament. Noua lege ar putea să protejeze angajaţii, să le asigure un alt statut şi condiţii mai bune de muncă.

Află de pe forbes.ro cum a ajuns Bogdan Oprea de la statutul de bodyguard la cel de milionar

Citeşte pe forbes.ro cum industria de securitate prinde forţă